MADR: Au fost identificate 100 de noi produse tradiţionale cu potenţial de recunoaştere la nivel european

Conform MADR, până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie – august a.c. sunt în atenţia ministerului de resort pentru finalizarea documentaţiei conform Regulamentului european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale corespunzătoare acesteia, dintre care: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Ministerul de resort subliniază că obiectivul ‘Programului de încurajare a produselor tradiţionale’ din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020 îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene, până în anul 2020.

‘Timp de 5 luni (…), la iniţiativa MADR cu sprijinul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene, 3 echipe de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toţi factorii implicaţi, explicând legislaţia naţională şi europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene şi naţionale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naţionale ca produs tradiţional sau ca reţetă consacrată românească şi etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât şi împărtăşirea experienţei româneşti în implementarea regulamentelor europene din domeniu’, se arată în comunicatul citat.

Un alt subiect abordat s-a referit la accelerarea implementării legislaţiei naţionale în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultativă ‘produs montan’, România având o treime din suprafaţă în zona montană, respectiv 658 de Unităţi Administrativ Teritoriale din 27 de judeţe.

În urma întâlnirilor de lucru, la care au participat peste 2.000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală-GAL şi reprezentanţi ai fundaţiilor şi asociaţiilor din domeniu, au fost identificate 300 de produse cu potenţial de încadrare în sistemele de calitate naţionale şi europene.

În prezent, România are înregistrate ca indicaţii geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Telemea de Ibăneşti (DOP).

De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit.

Identificarea celor 300 de produse care pot fi încadrate ca fiind produse tradiţionale, respectiv în categoria celor cu Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicaţii Geografice Protejate (IGP) şi Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) a avut loc în urma primelor întâlniri de lucru organizate de către direcţiile agricole în perioada martie – august 2017, in 40 judeţe. Scopul urmărit a fost acela de accelerare a demersurilor de punere în aplicare a ‘Programului de încurajare a produselor tradiţionale’ din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020, precizează MADR.

Ministerul Agriculturii precizează că, prin intermediul întâlnirilor de lucru, s-a urmărit creşterea numărului de produse atestate ca produs tradiţional şi înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiţionale care va fi recunoscut pe piaţă, prin utilizarea logo-ului de ‘produs tradiţional’, proprietatea MADR.

Totodată, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliaţi pentru înregistrarea pe reţete consacrate româneşti şi pentru extinderea documentaţiei tehnice aferente reţetei consacrate româneşti.