MADR: Infrastructura principală de irigaţii va avea la anul o alocare de 145 milioane euro pentru reabilitare

‘Infrastructura de irigaţii principală trebuie să rămână în proprietatea statului prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, astfel încât să facem reabilitarea din fonduri publice, de la bugetul consolidat. Sper ca, odată aprobată această lege /a bugetului, n.r./ să avem distinct sumele în bugetul ministerului. Avem fonduri pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru perioada 2014-2020, perioadă în care ar trebui să fie contractate toate fondurile pe care le avem la dispoziţie, adică 435 de milioane de euro. Personal, eu cred că ele vor fi contractate în 2016, cel târziu în 2017. Astfel, vom avea până în 2020 toată infrastructura secundară reabilitată. În paralel, în aceşti cinci ani, ar fi bine să alocăm sume în fiecare an, astfel încât să reabilităm şi infrastructura principală, fără de care va fi foarte greu să folosim infrastructura secundară. Din acest motiv, ţinând cont că avem nevoie de un miliard de euro pentru infrastructura principală, propunerea pe care noi am făcut-o este ca, în primul an, în 2016, să alocăm 145 de milioane de euro şi, an de an, suma să crească cu 17% faţă de anul precedent’, a spus Constantin.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a menţionat că infrastructura secundară de irigaţii trebuie să treacă în proprietate privată, iar în cazul în care organizaţiile de utilizatori de apă nu-şi respectă obligaţiile asumate, infrastructura de îmbunătăţiri funciare să revină în proprietatea statului.

‘Infrastructura secundară trebuie să treacă în proprietate privată, iar modalitatea trebuie convenită. Infrastructura să treacă în folosinţa organizaţiilor care s-au constituit, urmând ca în momentul în care nu se fac investiţii de către organizaţiile de utilizatori de apă, ea să se întoarcă în proprietatea statului, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare’, a afirmat şeful MADR.

Acesta a adăugat că introducerea unui abonament anual pe care fermierii să-l plătească atât pentru servicii de irigare, cât şi de desecare, este o măsură importantă.

‘Avem infrastructură de irigaţii care deserveşte 750.000 de hectare. La ora actuală nu se irigă din cauza costurilor. Atunci introducem un abonament pe baza căruia fiecare fermier care este într-o amenajare de irigaţii trebuie să plătească pentru irigare sau pentru desecare chiar şi atunci când nu plouă, iar acest lucru ne va permite să umplem cu apă canalele din infrastructura secundară de irigaţii’, a subliniat Daniel Constantin.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor discută, miercuri, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Potrivit documentului, se are în vedere ca infrastructura de îmbunătăţiri funciare să fie pusă la dispoziţia organizaţiilor agricole numai sub formă de comodat pe o perioadă de 5 ani şi nu gratuit ca până în prezent, cu posibilitatea de prelungire a contractului la cerere. În plus, în cadrul modificărilor se va avea în vedere, ca măsură de protecţie, constituirea în contul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare /ANIF/ a unei garanţii de 10% din valoarea de inventar a infrastructurii transmise.

În Expunerea de motive ce însoţeşte Ordonanţa de Urgenţă se precizează că, în urma verificărilor efectuate de către specialiştii MADR, s-a constatat faptul că, în unele cazuri, organizaţiile de îmbunătăţiri funciare care au primit cu titlul gratuit în proprietate infrastructura de îmbunătăţiri funciare nu au asigurat paza şi protecţia acesteia, în conformitate cu prevederile legale, rezultatul fiind devastarea acestor obiective. De asemenea, s-a constatat că infrastructura nu a fost întreţinută potrivit destinaţiei sale aflându-se în prezent în stare de degradare.

În condiţiile climatice actuale de alternanţă a fenomenelor de secetă şi inundaţii este important ca infrastructura de îmbunătăţiri funciare să fie menţinută în stare de funcţionare şi să fie asigurată integritatea acesteia, se precizează în documentul citat.