‘Protocolul priveşte trimiterea unor muncitori la lucru în Israel, în domeniul construcţiilor’, a precizat Ministerul Afacerilor Externe, în răspunsul dat la solicitarea AGERPRES.
Potrivit MAE, protocolul este în curs de negociere şi există interes de ambele părţi pentru finalizarea sa.
‘În perioada următoare sunt avute în vedere contacte diplomatice bilaterale care vor constitui noi oportunităţi de avansare a negocierilor pe marginea Protocolul menţionat’, adaugă sursa citată.
MAE relatează că în privinţa Protocolului privind trimiterea unor muncitori români în Israel s-au purtat mai multe runde de negocieri, la Bucureşti şi Ierusalim, România urmărind constant respectarea întocmai a dreptului internaţional, poziţiile Uniunii Europene, precum şi protejarea cetăţenilor români aflaţi în afara teritoriului naţional.
‘În cursul rundelor de negocieri care au avut loc în 2011 şi 2012, au fost agreate un set de clauze, iar în cursul anului 2013 s-a convenit asupra unor mecanisme de avansare a negocierilor, acestea apropiindu-se de final. În consecinţă, în luna august 2013, o nouă variantă de text a fost transmisă de partea română, urmând ca partea israeliană să formuleze eventuale observaţii’, adaugă MAE.
În mod uzual, în conformitate cu practicile diplomatice, negocierile pe marginea acordurilor internaţionale se poartă între experţii din cele două ţări, urmând ca, la finalizarea negocierilor, textul definitiv al acordurilor să fie făcut public, menţionează diplomaţia română.
‘Cu privire la numărul muncitorilor români aflaţi în prezent la muncă în Israel, o situaţie exactă va putea fi furnizată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, dat fiind că înscrierea cetăţenilor români în evidenţele ambasadelor este voluntară’, adaugă MAE.
Negocierile dintre România şi Israel pentru aducerea de lucrători români în sectorul construcţiilor din statul evreu au intrat în impas ca urmare a insistenţei părţii române ca aceştia să nu fie folosiţi la lucrările de dincolo de Linia Verde, în teritoriile palestiniene, a anunţat postul de radio al armatei israeliene, citat de portalurile locale timesofisrael.com şi israelhayom.com şi de AFP, însă ambasadorul României în Israel afirmă că informaţia este inexactă şi că discuţiile nu au fost sistate.
Potrivit postului de radio citat, negocierile ar fi intrat în impas încă de anul trecut dar, după schimbarea de guvern care a avut loc în România în luna mai 2012, au fost relansate şi israelienii au sperat că se va ajunge la o înţelegere. Ca urmare a poziţiei Uniunii Europene, autorităţile de la Bucureşti şi-au menţinut solicitarea ca lucrătorii români să nu fie angrenaţi pe şantierele din coloniile din Cisiordania, cerere neagreată de israelieni.
În luna iulie a anului în curs, Uniunea Europeană a adoptat un set de linii directoare care exclud teritoriile ocupate de la cooperarea cu Israelul. Conform acestor linii directoare, începând din anul 2014 toate acordurile cu Israelul care privesc un ajutor din partea Uniunii vor trebui să specifice că nu se aplică teritoriilor ocupate de statul israelian în 1967 (Cisiordania, Ierusalimul de Est, Fâşia Gaza şi Platoul Golan).
Ambasadorul României în Israel, Andreea Păstârnac, a reacţionat după publicarea informaţiei, afirmând că aceasta este ‘inexactă’.
‘Acordul încă se negociază şi există un interes de ambele părţi ca el să fie încheiat. Tratative diplomatice importante sunt planificate în cursul acestei luni şi ne aşteptăm să continuăm discuţiile în acest cadru’, a afirmat ambasadorul român, potrivit israelhayom.com.
Potrivit AFP, un fost ambasador israelian în Germania şi pe lângă Uniunea Europeană, Avi Primor, a declarat că România ‘nu face decât să urmeze politica comună a Europei, care nu este îndreptată împotriva Israelului, ci împotriva colonizării şi ocupării’.
Postului de radio citat a mai anunţat că guvernul israelian a decis săptămâna aceasta să intensifice eforturile pentru angajarea de lucrători în sectorul construcţiilor proveniţi din Republica Moldova şi Bulgaria. Potrivit AFP, această sursă a afirmat că, spre deosebire de România şi China, Republica Moldova şi Bulgaria nu au formulat solicitarea ca cetăţenii lor să fie angrenaţi exclusiv în lucrările de pe teritoriul israelian.