MAE cere clarificări după declaraţiile ministrului de externe al Ungariei despre extragerea de gaze naturale din Marea Neagră

Potrivit unui comunicat de presă remis sâmbătă AGERPRES, MAE precizează că a luat notă cu preocupare de declaraţiile lansate recent în spaţiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii.

„Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO. Partea ungară cunoaşte, fără îndoială, foarte bine evoluţiile recente privind investiţiile substanţiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor şi modul exemplar de cooperare a autorităţilor române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră şi eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În acest sens, Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) este pe agenda prioritară a Parlamentului României şi va asigura un cadru stimulativ pentru investiţiile în acest domeniu”, se precizează în comunicatul de presă al MAE.

Aceeaşi sursă afirmă că, în plus, oficialii din Ungaria sunt, cu siguranţă, la curent cu dialogul frecvent şi deschis între companiile naţionale din România şi Ungaria pe aceste teme.

„Reamintim părţii ungare că, la sfârşitul anului trecut, entităţi din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacităţii de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România şi Ungaria. De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată şi inoportună. Readucem în atenţie anunţul public făcut de operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018 privind lansarea construcţiei infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale. Aceste dezvoltări au loc în condiţiile în care partea ungară a evitat să îşi asume investiţiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA, conform angajamentelor regionale”, mai punctează reprezentanţii MAE.

Totodată, sursa citată subliniază că la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA, fapt consemnat în Comunicatul final al reuniunii şi subliniat de Comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Arias Canete.

„România va continua să acţioneze cu bună-credinţă pentru îndeplinirea angajamentelor sale în cadrul Uniunii Europene privind Uniunea Energetică, asigurând dezvoltarea infrastructurii de interconectare la nivel regional în domeniul gazelor naturale şi va acţiona cu fermitate pentru ca obiectivul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze să fie îndeplinit”, se mai precizează în comunicatul de presă.

Furnizarea energiei în Europa Centrală este o problemă de securitate şi ea va fi tratată în mod adecvat numai dacă dezvoltarea infrastructurilor necesare este realizată cu ajutorul finanţării de la Uniunea Europeană sau SUA, a declarat miercuri, la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de MTI.

Potrivit oficialului ungar, securitatea energetică a Europei Centrale şi nevoia acestei regiuni de a se pune capăt unei dependenţe de un singur furnizor reprezintă probleme recurente în rândul principalilor actori politici globali, dar lipsesc investiţiile în infrastructură finanţate de UE sau Statele Unite care ar face posibil acest lucru, a spus şeful diplomaţiei ungare.

El a estimat că a sosit timpul pentru se exercita presiuni internaţionale sporite asupra ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele, astfel încât să se asigure reversibilitatea fluxurilor de gaz prin interconectoarele lor, oficialul ungar dând ca exemple România şi Croaţia.

De asemenea, Peter Szijjarto a menţionat că este important să se menţină presiunea asupra României pentru a începe extragerea gazului din rezervele sale din Marea Neagră începând din anul 2022.