MAE: Suntem în dialog cu Londra şi CE privind situaţia lucrătorilor şi studenţilor români

MAE aminteşte că şi în cursul anului 2012 a fost făcută pe lângă autorităţile britanice o serie mai lungă de demersuri, pe 8 octombrie fiind exprimată ambasadorului britanic de la Bucureşti îngrijorarea faţă de modul în care este aplicată cetăţenilor români directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.

„Ambasada României la Londra a făcut demersuri repetate pe lângă autorităţile britanice competente, parlamentari inclusiv, primind asigurări că situaţia va fi îmbunătăţită până la sfârşitul anului 2012. MAE monitorizează cu atenţie situaţia şi va continua dialogul cu autorităţile britanice pentru a se asigura că procesul de emitere a certificatelor de înregistrare pentru cetăţenii români este conform prevederilor europene în vigoare”, se arată într-o precizare transmisă miercuri de MAE, la solicitarea MEDIAFAX.

De asemenea, MAE a făcut demersuri şi pe lângă Comisia Europeană pentru semnalarea situaţiei în care se află cetăţenii români privind emiterea certificatelor solicitate în vederea încadrării în muncă. Şi miniştrii administraţiei şi internelor şi muncii, familiei şi protecţiei sociale de la Bucureşti au transmis o scrisoare comună de atenţionare vicepreşedintelui Comisiei Europene şi Comisarului pentru afaceri sociale.

„Sperăm că toate Statele Membre (SM) vor asigura respectarea legislaţiei comunitare, iar Comisia Europeană, în calitatea sa de gardian al Tratatelor, va veghea şi corecta orice abatere. Vom menţine, în continuare, dialogul cu Comisia Europeană pentru a ne asigura că prevederile Tratatelor sunt aplicate şi cetăţenii români nu sunt supuşi niciunui gen de discriminare”, se arată în poziţia MAE transmisă MEDIAFAX.

Referitor la situaţia studenţilor români din Marea Britanie, MAE precizează că aceştia pot desfăşura activităţi lucrative în Marea Britanie, în limita a 20 de ore săptămânal în timpul semestrelor şcolare şi nelimitat pe durata vacanţelor sub condiţia obţinerii unui certificat de înregistrare (Yellow card) de la UK Border Agency – UKBA.

„Durata excesivă de prelucrare, de către autorităţile britanice, a cererilor de eliberare a certificatelor de înregistrare afectează studenţii români de la universităţi britanice (la sfârşitul anului 2012 acestea se eliberau în aproximativ 9 luni). Astfel, există riscul pierderii oportunităţii angajării într-un anumit loc de muncă (o şcoală de vară în cazul menţionat). Având în vedere acest aspect, chiar în lipsa menţionării unui termen precis de procesare a acestor cereri în legislaţia britanică (şi nici în directivă), prin durata lungă de eliberare a certificatului de înregistrare se ajunge, indirect, la o restricţionare suplimentară a dreptului la muncă pentru studenţii români şi bulgari”, consideră MAE român.

De asemenea, MAE arată că şi în legătură cu „această tergiversare” care îi priveşte pe studenţii români au fost făcute demersuri numeroase pe lângă responsabilii britanici şi europeni. „Partea română a evidenţiat implicaţiile nefavorabile atât pentru lucrătorii români cât şi pentru economia britanică, privată de impozitele şi contribuţiile sociale pe care le-ar antrena liberalizarea accesului lucrătorilor pe piaţa muncii britanice”, se mai arată în poziţia ministerului român.

Studenţii români au reclamat săptămâna trecută, într-un articol publicat de Euractiv.com, faptul că sunt discriminaţi de autorităţile britanice cu privire la eliberarea certificatului respectiv.

Şi Galina Kostadinova, avocat al serviciului UE „Europa ta – Consiliere”, a condamnat săptămâna trecută măsurile Marii Britanii cu privire la restricţionarea posibilităţii de a lucra pentru studenţii români şi bulgari, motivând că măsura este ilegală din punct de vedere al dreptului european.

Un student străin din orice colţ al lumii are dreptul de a lucra part-time pe durata studiilor şi cu normă întreagă în vacanţă, măsură care se aplica întocmai studenţilor români şi bulgari, până în 2007, când cele două ţări au aderat la Uniunea Europeană. Ulterior momentului aderării la UE, studenţii din cele două ţări s-au confruntat cu restricţii dure în ceea ce priveşte dreptul la muncă.

Românii şi bulgarii trebuie să obţină un „certificat galben”, emis de Autorităţile Britanice de Frontieră (UKBA), care confirmă dreptul de a lucra part-time, iar procesul de obţinere al acestui document poate dura până la 10 luni şi presupune reţinerea buletinului sau paşaportului, deci restricţionează, în plus, posibilitatea de a reveni în ţară. Totodată, Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (European Health Insurance Card) nu este valabil, ci doar o asigurare privată obţinută în Marea Britanie precum şi dovada unui cont bancar în Marea Britanie sau existenţa unui sponsor, a arătat Kostadinova.

Agenţia britanică pentru Frontiere – UKBA informa pe 9 octombrie, la solicitarea MEDIAFAX, că încearcă să răspundă cât mai repede posibil solicitărilor primite în număr tot mai mare de la cetăţenii români şi alte categorii de imigranţi.

„Am primit un număr de solicitări mai mare decât ne aşteptam de la mai multe categorii de imigranţi. Facem transferuri de personal pentru a ne asigura că putem procesa toate solicitările cât mai repede posibil”, se arată într-un răspuns transmis MEDIAFAX de UK Border Agency – UKBA, prin intermediul Ambasadei Marii Britanii de la Bucureşti, cu privire la numărul mare de studenţi şi muncitori români cărora li se întârzie foarte mult eliberarea certificatelor de înregistrare şi permiselor de muncă.

De asemenea, ambasadorul britanic de la Bucureşti Martin Harris declara pe 11 octombrie că într-adevăr studenţii şi cetăţenii români din Marea Britanie sunt afectaţi de întârzierea documentelor legate de emigraţie şi înregistrare, el precizând că scopul Guvernului britanic e de a rezolva această problemă până la sfârşitului lui 2012

„Studenţii şi cetăţenii români din Marea Britanie sunt afectaţi de întârzierea documentelor şi noi conlucrăm cu autorităţile române pentru a face faţă acestor probleme”, a spus Harris.

Întrebat cât de mari sunt aceste întârzieri, ambasadorul britanic a precizat: „Este o situaţie care afectează nu numai oamenii din România şi Bulgaria. Din păcate, avem o cerere peste aşteptări pentru documente legate de emigraţie şi înregistrare şi sperăm că putem să rezolvăm aceste probleme până la sfârşitul anului 2012”.

El a admis, totodată, că există o „ţintă de serviciu” în ceea ce priveşte termenul de eliberare a acestor documente, care nu este, în acest moment, îndeplinită.