Magistraţii militari pensionaţi au pensii medii brute de peste 20.000 de lei pe lună

114 magistraţi militari pensionaţi au luat pensie de serviciu în aprilie 2018. În medie, pensia de serviciu brută a acestora a fost de aproape 20.800 lei, au comunicat pentru Economica oficialii Ministerului Apărării Naţionale.
„Cuantumul total brut al plăţilor efectuate în luna aprilie 2018 pentru beneficiarii pensiilor de serviciu acordate magistraţilor militari a fost de 2.368.615 lei. În luna aprilie 2018, în evidenţele Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale s-au regăsit 114 pensionari militari foşti magistraţi”, au comunicat exclusiv pentru Economica.net oficialii MApN.

Pensia netă reprezintă pensia în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit. Cota de impozit în cazul pensiilor militare este de 10%, iar venitul impozabil lunar se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.

Economica.net a scris deja că, în luna aprilie, cele mai mari şase pensii de serviciu din Apărare au fost încasate de magistraţi militari pensionari. Aceştia au avut pensii brute cuprinse între aproape 35.000 de lei şi circa 30.000 de lei în aprilie. Detalii găsiţi în articolul Economica.net Cele mai mari pensii speciale din Apărare: şase foşti magistraţi militari iau peste 30.000 de lei brut lunar.

Toate pensiile din Apărare se plătesc doar din bugetul de stat, şi nu în funcţie de contributivitate.

Oficialii Ministerului Apărării Naţionale au explicat pe larg, exclusiv pentru Economica.net, care este algoritmul în baza căruia sunt stabilite pensiile magistraţilor militari. 

„Vă comunicăm faptul că modul de calcul/stabilire a cuantumurilor pensiilor de serviciu acordate magistraţilor militari este reglementat prin prevederile articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, la alineatul (1) se stipulează că, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

De asemenea, la alineatul (2) se precizează că, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alineatul (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

Totodată, de pensia de serviciu prevăzută la alineatul (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alineatele (1) şi (2), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), fără a o putea depăşi.

Conform dispoziţiilor de la alineatul (7), judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

În situaţia în care judecătorii şi procurorii militari optează pentru pensia militară, acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, precizăm că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alineatul (1) şi alineatul (2) din actul normativ menționat, cuantumul pensiei militare de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul prevăzută la articolul 28, pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 de ani. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul. Pentru o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei se diminuează cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 108 din același act normativ, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare de stat se acordă un spor de 3%, 6%, 9% în funcţie de tranşele de vechime a contribuţiei la Fondul pentru pensie suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget.

Însă, potrivit prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile Legii, nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare.

Totodată, menţionăm că potrivit dispoziţiilor art. 11 alineatul (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% la cuantumului pensiei.

În același timp, vă informăm că, începând cu data de 15 septembrie 2017, Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Astfel, potrivit prevederilor art. VII pct. 3 din acest act normativ, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
În concluzie, sintetizând cele menţionate mai sus, cuantumul pensiei militare de serviciu se stabilește astfel (datele redate mai jos sunt ipotetice):
– procent acordat pentru 25 de ani vechime = 65%;
– procent acordat pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani (38 de ani – 25 de ani) x 1% = 13%;
– procent acordat pentru vechimea contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară şi/sau buget (31 ani) = 9%.
Total procent = 65% + 13% + 9% = 87%, plafonat la 85% din media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizată.
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat: 1.000 lei;
Cuantum pensie de serviciu: 1.000 lei X 85% = 850 lei;
Suma corespunzătoare Ordinului „Meritul Militar” clasa I: 850 X 20% = 170 lei;
Total pensie brută: 850 lei + 170 lei = 1.020 lei.
Dar, cum s-a specificat mai sus, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
Astfel, presupunând că media soldelor/salariilor lunare nete este de 800 de lei, rezultă faptul că și pensia netă este de 800 de lei.

În final, vă informăm că algoritmul de calcul al cuantumurilor pensiilor de serviciu acordate magistraților militari în baza prevederilor Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este asemănător cu cel prezentat mai sus”, au explicat pentru Economica.net oficialii MApN.

Ministerul Apărării Naţionale a comunicat pentru Economica.net lista actelor normative în vigoare care reglementează domeniul pensiilor de serviciu acordate magistraților militari:

• Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.