Magnatul Tender a eşuat în încercarea de-a fi un rege al asfaltului

Ofensiva pe sectorul construcţiilor de drumuri anunţată de Ovidiu Tender în 2009 se apropie de un final nefericit. Două dintre companiile din trustul său de construcţii, pe care Tender le cumpărase acum trei ani, au fost cedate proprietarului iniţial pentru că nu au reuşit să prindă niciun contract. Ambele sunt aproape de faliment.
Florin Cojocaru - lun, 09 apr. 2012, 21:05
Magnatul Tender a eşuat în încercarea de-a fi un rege al asfaltului

Omul de afaceri Ovidiu Tender a dat înapoi giurgiuveanului Florian Pârvu companiile Eurostrade şi Eurobeton pe care le achiziţionase în 2009 pentru că nu a reuşit să prindă niciun contract cu ele. Astfel, Tender înregistrează un eşec major în încercarea de a deveni un rege al asfaltului deşi în urmă cu trei ani se lăuda că, odată cu preluarea celor două companii, va pune bazele unui trust de construcţii cu o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro anual.

„Am dat înapoi cele două companii pentru că nu am reuşit să fac nimic cu ele. Niciun contract, nimic. Asta e”, a spus Tender pentru ECONOMICA.NET. De altfel, şi cifrele financiare ale celor două societăţi arată situaţia dificilă în care au ajuns după preluarea lor de Tender. Dacă până în 2009, cele două companii realizau împreună o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, profituri de 1 milion de euro şi aveau 400 de angajaţi, în 2009 şi 2010 companiile au intrat pe pierdere – peste un milion de euro anual şi au restructurat mai mult de jumătate din personal. De altfel, Eurostrade are deschisă procedura de faliment de la sfârşitul anului trecut iar Eurobeton procedura de insolvenţă din aceeaşi perioadă.

Imediat după perfectarea tranzacţiei, Tender spunea că „ambele companii au un potenţial de creştere imens, iar prin structura şi posibilităţile pe care Tender SA le pune la dispoziţie – cariere de piatră, gips, balastiere – nu ar trebui să existe decât un drum ascendent. Sigur ca întotdeauna pot apărea surprize, dar nu cred ca va fi cazul aici”. Omul de afaceri nu a precizat niciodată cât a fost valoarea tranzacţiei din 2009 mulţumindu-se să afirme doar că a implicat un schimb de acţiuni. Nici acum, când a cedat firmele proprietarului inţial, nu a precizat în ce a constat tranzacţia.

Ovidiu Tender mai deţine încă două companii din domeniul construcţiilor, însă nici acestea nu o duc prea bine. Talc Dolomita, producător de materiale de construcţii, şi SIRD Timişoara au ajuns în ultimii doi ani să realizeze profituri de doar câteva zeci de mii de euro, de unde înainte de 2009 beneficiile se ridicau la mai multe milioane de euro anual.

Cele mai mari companii româneşti de construcţii de drumuri au avut chiar şi în perioada crizei profituri de zeci de milioane de euro anual şi cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Cele mai mari companii de profil sunt UMB Spedition  şi Tehnostrade ale băcăuanului Dorinel Umbrărescu, Romstrade a bucureşteanului Nelu Iordache şi PA&CO International a băcăuanului Costel Căşuneanu.
Alte firme mari sunt Euroconstruct Trading 98 deţinută de bucureştenii Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Straco a fraţilor Traian şi Alexandru Horpos sau Delta ACM a bucureşteanului Florea Diaconu

Ovidiu Tender conduce, prin intermediul Tender SA, un conglomerat de companii din industrie, transporturi aeriene, construcţii, turism şi agricultură cu afaceri de aproape 300 de milioane de dolari. Grupul de firme Tender are 16.000 de salariaţi.

Te-ar mai putea interesa și
Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 4,8%, în primele opt luni ale anului – date INS
Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 4,8%, în primele opt luni ale anului – date INS
Cifra de afaceri din industrie, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), a crescut în termeni nominali, cu 4,8%, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2024, comparativ cu perioada 1 ianuarie -......
Hezbollah spune că-şi va intensifica războiul cu Israel după uciderea liderului Hamas
Hezbollah spune că-şi va intensifica războiul cu Israel după uciderea liderului Hamas
Gruparea militantă libaneză Hezbollah a anunţat vineri că trece într-o nouă fază, amplificată, a războiului împotriva ...
România a cheltuit 1,2% din PIB pentru protecţia mediului, în anul 2023 – date INS
România a cheltuit 1,2% din PIB pentru protecţia mediului, în anul 2023 – date INS
Cheltuielile pentru protecţia mediului, la nivel naţional, au fost de 19,8 miliarde lei, în cursul anului 2023, echivalentul ...
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 3,1% în primele opt luni. Rezidenţialele au avut o cădere de 24%
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 3,1% în primele opt luni. Rezidenţialele au avut o cădere de 24%
Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 3,1%, în primele opt luni ale anului, comparativ ...