Pe măsură ce mai mulți europeni înregistrează o speranță de viață mai mare, se pune o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate și asistență socială. Ideea ”vieții asistate” a devenit o noțiune importantă în lumea tehnologică, în ceea ce privește contribuția pe care ea o poate aduce la rezolvarea acestei probleme.
Universitatea din Peloponez are asamblate spații de locuit tip prototip pentru a cerceta modul în care acestea vor funcţiona în viitorul apropiat pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu handicap și pentru cei care trăiesc cu afecțiuni cronice. Scopul este de a permite acestor grupuri să trăiască independent, în siguranță și convenabil, pentru mai mult timp.
Unul dintre dispozitivele pe care cercetătorii le testează este o oglindă inteligentă. Folosind tehnologia de recunoaștere facială, poate detecta semnele timpurii ale potențialelor probleme de sănătate.
Profesorul asistent Christos Antonopoulos de la Universitatea din Peloponez spune că potențialul oglinzii este imens: Oglinda măsoară parametri de bază, dar de importanță critică, cum ar fi ritmul cardiac, cum ar fi tensiunea arterială, poate monitoriza pupila ochiului şi poate chiar indica potenţialele probleme viitoare cu ficatul şi multe altele. „Și toate aceste informații sunt trimise direct fie medicului, fie membrilor familiei.”
Într-un sens important, serviciile spitalicești sunt aduse în casă. Purtând un senzor, Kostas Koutsopoulos, în vârstă de 69 de ani, colaborează cu cercetătorii pentru a explora potențialul tehnologiei, realizând exerciții de reabilitare în fața oglinzii. Datele despre activitatea și rezultate sale sunt colectate și doctorul este apoi informat asupra stării sale.
Profesorul asistent Antonopoulos spune că aceste progrese tehnologice pot fi cruciale în viitor: „Infrastructura tipică a spitalelor își atinge limita. În viitor, va fi mai rău. Deci, este destul de clar că orice serviciu pe care îl putem obtine la spital și îl putem face şi acasă va fi critic și foarte util pentru degrevarea spitalului și sistemului de sănătate în ansamblu.”
Tehnologia va permite, de asemenea, rezidentului să închidă ușile și să stingă luminile cu comenzi vocale. În plus, senzorii pot monitoriza mișcările persoanei, chiar observând semne timpurii ale unor afecțiuni precum demența, dacă comportamentele obișnuite se schimbă.
Kostas Koutsopoulos este impresionat: „M-aș bucura să am această tehnologie acasă, deoarece mi-ar oferi siguranță. Ar fi ca și cum ai avea un medic în casă.” Casa inteligentă este rulată pe un sistem Cloud, utilizând AI.
Dar nu se ciocnește acest lucru cu eterna noastră frică de supraveghere în stilul Big Brother?
Profesorul Nikolaos Voros crede că nu: „Monitorizăm evenimente, că s-a întâmplat ceva. De exemplu, în cazul unei căderi, știm că acea cădere a avut loc. Asta e. Fără date, fără imagini, fără video cu persoana care a căzut.”
Cu 5G aproape de aplicare în Europa, Angeliki Dedopoulou, expert în politici ale UE pentru AI în cadrul Huawei, este încrezătoare cu privire la contribuția conectivității sporite la îmbunătățirea tehnologiei caselor inteligente:
„Huawei se află în Europa de 20 de ani, colaborând îndeaproape cu universități și alți parteneri pentru a implementa și permite tehnologii precum AI – în combinație cu 5G – pentru a facilita sectorul sănătății, care este foarte legat de casa inteligentă – și pentru a spori competitivitatea și creșterea în Europa.”
Cum să faci față populației în creștere și procesului de îmbătrânire este o provocare nu doar pentru Europa, ci și pentru întreaga lume. Conceptul de casă inteligentă dezvoltat în Patras ar putea ajuta la găsirea unui remediu.
Articol susţinut de Huawei.