Mai multe state europene se opun planului CE de a elimina mașinile poluante până în 2035

Planul „Fit for 55” prezentat de Comisia Europeană în iulie 2021 nu este văzut cu ochi buni de toate statele europene. În ciuda unui aparent acord la nivel înalt, efectele secundare ale unui program care impune eliminarea de pe piața europeană a mașinilor alimentate cu combustibili fosili împing tot mai multe state ale Uniunii să se opună.

Unul dintre cei care și-a declarat fățiș dezacordul cu „Fit for 55” este premierul ceh Andrej Babis. Acesta a declarat portalului de știri iDnes că „nu vom fi de acord cu interdicția de a vinde mașini cu combustibili fosili. Nu este posibil. Nu putem dicta aici ceea ce fanaticii «verzi» au conceput în Parlamentul European”.

Intenția Cehiei de a se opune programului are rădăcini adânci în structura industrială a țării. Statul din Europa Centrală este unul dintre cele mai importante din lume în industria auto cu un impresionant raport al mașinilor produse pe cap de locuitor. Bază a mai multor uzine care produc vehicule ale unor mărci precum Skoda, Volkswagen, Hyundai, Toyota sau Peugeot, Cehia deține și un puternic lanț de companii care produc componente. Într-un stat a cărui economie depinde în pare parte de industria auto, tranziția către transportul 100% ecologic este greu de realizat în doar câțiva ani.

De altfel, Andrej Babis a acceptat ca statul său să subvenționeze dezvoltarea infrastructurii de vehicule nepoluante, însă nu și producția lor. Nu trebuie uitat că Cehia va prelua președinția rotativă a UE în a doua jumătate a anului 2022, adică exact când sunt preconizate negocierile pentru adoptarea programului european de depoluare.

Casă a unor mărci care produc vehicule sport, Italia nu este nici ea foarte mulțumită de propunerea Comisiei Europene. Deși nu contestă necesitatea reducerii poluării și chiar, aparent, susține eliminarea mașinilor cu combustibili fosili la un moment dat, guvernul lui Mario Draghi deja încearcă să obțină derogări pentru companiile italiene.

Într-un interviu acordat Bloomberg TV, Roberto Cingolani, ministru în cabinetul Draghi a susținut că guvernul de la Roma susține angajamentul Europei de a reduce emisiile prin eliminarea treptată a motoarelor poluante, însă sectorul super-autoturismelor „este o nișă și există discuții în curs cu CE” cu privire la modul în care noile norme se vor aplica producătorilor de automobile de ultimă generație care vând mult mai puține vehicule decât producătorii obișnuiți.

Mai exact, italienii speră să poată scoate din calculele seci ale Comisiei Europene, măcar temporar, mărci precum Ferrari sau Lamborghini, motivând că vânzările acestora sunt atât de mici încât impactul lor este foarte redus în privința poluării.

Este interesant că poziția ministrului italian a fost susținută și de Oliver Zipse, șeful consiliului de administrație al BMW AG și președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile. Acesta a declarat la IAA Mobility din Munchen că sprijină efortul italian având în vedere „situația specială” cu care se confruntă producătorii de supermașini. „Pentru producătorii foarte mici, care, într-o imagine mai largă a emisiilor globale, nu joacă aproape nici un rol, există argumente bune pentru luarea în considerare a acestor scutiri”, a declarat Zipse conform Bloomberg.

Alături de Cehia și Italia, voci are nu par a fi în acord cu dorințele Comisiei Europene vin și din Polonia sau Franța. Ambele state dețin multe uzine de asamblare a mașinilor și de componente auto, această industrie fiind extrem de importantă pentru ele.

În cazul Franței, atât Renault cât și PSA Peugeot – Citroen se află în plin proces de electrificare, însă propunerile politicienilor de la Bruxelles par a fi mult mai drastice și cu un impact mai rapid decât se așteptau șefii acestor grupuri.

Un exemplu în acest sens este chiar declarația oferită LifeNews.ro de șeful grupului Renault, Luca de Meo, la Iaa Mobility din Munchen. „Nu noi facem regulile. Am impresia că nici măcar nu le influențăm. În actualul mediu de lucru pare a exista o voință superioară care trece dincolo de dorințele și capacitățile fiecărei industrii. Desigur, pot înțelege nevoia de a reduce poluarea pentru a nu distruge planeta și pentru a o păstra pentru generațiile viitoare. Înțeleg și dorința Comisiei Europene de a transforma blocul comunitar într-un lider al economiei verzi. Pentru că Europa a ratat valul digitalizării. Nu există un Google european, nici un Amazon european, etc. Am ratat acest moment și acum, dacă acceptăm că următorul val care va acapara mapamondul este ecologia, vrem să fim liderii lui. Nu putem rata asta. Prin urmare, intenția e bună. Și o susțin în întregime. Dar cred că ar trebuie discutat modul în care ajungem acolo unde vrem, cât de repede ne mișcăm, câtă libertate avem să găsim soluțiile corecte. (…) Trebuie să acceptăm că graba de a ajunge la punctul dorit va avea un impact. Atât asupra consumatorilor cât și asupra industriei. Totul va fi mai scump. Nu putem veni peste noapte cu noi tehnologii, iar oamenii să se aștepte ca acestea să fie ieftine. În concluzie, mobilitatea va deveni mai scumpă”, a declarat Luca de Meo.

Poziția acestuia este susținută și de Gilles Le Borgne, cel care conduce divizia de cercetare și inginerie a Renault Group. „Avem de înfruntat programul european de ecologizare «Fit for 55», viitoarele norme Euro 7 și alte reglementări, dar suntem pregătiți pentru asta. (…) Creșterea prețurilor are mare legătură cu reglementările tot mai stricte. Fiecare nou standard adaugă costuri. În 2022 vom avea a doua etapă a Global Safety Regulation (GSR 2) și asta va adăuga câteva sute de euro. Apoi EURO 7, altă creștere a costurilor. Apoi, alte și alte reguli noi care vor culmina – deocamdată ca propunere – cu interzicerea motoarelor termice în 2035. Asta cer oamenii pe care i-ați votat. Eu sunt responsabil cu ingineria și trebuie să respect toate regulile. Și o fac cu plăcere pentru că și eu vreau o planetă mai curată și mașini mai sigure. Dar, ca să fiu drept, lucrurile se întâmplă prea repede”, a declarat Gilles Le Borgne.