Potrivit ministrului francez al agriculturii, Stéphane Travert, în prezent 20 de ţări sunt împotriva proiectului de buget propus de Comisie. ‘Este deci semnul cîă propunerea făcută de Comisie nu poate fi acceptată’, a declarat el în Luxemburg, după o dezbatere a miniştrilor de resort privind reforma PAC după 2020.
Travert a prezentat un memorandum semnat de şase ţări europene, cărora li s-au alăturat ulterior şi altele – inclusiv România. Primul comunicat comun care critica intenţia de reducere a fondurilor pentru PAC în exerciţiul financiar 2021-2027 a fost publicat la sfârşitul lunii mai, la Madrid, de Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Ulterior, solicitarea a fost susţinută în scris de Cehia, Cipru, Croaţia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Luni, în cadrul dezbaterii, acestora li s-au alăturat Austria, Belgia, Estonia, Letonia şi Slovenia. Italia nu s-a raliat la memorandum, dar ministrul Gian Marco Centinaio a apreciat că finanţarea PAC nu este adecvată.
Memorandumul arată că reducerea bugetului PAC ‘ar crea un risc fără precedent pentru viabilitatea exploataţiilor agricole europene, pentru veniturile agricultorilor şi pentru capacitatea lor de a răspunde cererilor cetăţenilor privind o alimentaţie sănătoasă, durabilă, accesibilă şi de calitate, privind protecţia mediului şi adaptarea la schimbările climatice’.
La începutul lunii mai, Comisia a propus reducerea bugetului PAC cu 5%, până la 365 de miliarde de euro. Luni, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a arătat că dacă nu se majorează întregul buget al UE, singura modalitate de a aloca mai multe fonduri pentru PAC ar fi tăierile de la alte capitole, ceea ce ‘nu este o decizie pe care trebuie să o ia Comisia Europeană, ci Consiliul şi Parlamentul’.