S-a schimbat proiectul: care dintre străini pot cumpăra teren în România

La aproximativ două săptămâni de când a lansat spre dezbatere publică proiectul de lege privind vânzarea-cumpărarea de teren agricol de către persoannele fizice, Ministerul Agriculturii vine cu o altă propunere. Faţă de proiectul iniţial, pus pe site-ul Ministerului pe 3 septembrie, modificările aduse nu rezolvă problema de bază a acestui proiect, spun reprezentaţii producătorilor agricoli. „Acest proiect, în ambele forme, nu îngrădeşte vânzările de teren agricol către străini, ci libera circulaţie a terenurilor între români”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

 

 

Conform noului proiect, pot cumpăra teren agricol în extravilanul localităţilor şi persoanele fizice din statele ce fac parte din Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE). Altfel spus, pe lângă locuitorii celor 28 de state membre UE, pot cumpăra teren agricol în ţara noastră şi persoane fizice din Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Mai mult, au acest drept şi cetăţenii unui start terţ şi apatrizii cu domiciului în România sau într-un stat membru UE ori ai statelor ASEE, dar şi cei au unor state terţe în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate. „Dacă un chinez  (apatrid .red)locuieşte la Berlin, atunci poate foarte uşor să cumpere teren în România”, exemplifică preşedintele LAPAR.

 

 

O altă modificare se referă la perioada de timp cât oferta de vânzare a posesorilor de teren agricol în extravilan trebuie afişată la sediul primăriilor din raza unităţii administrative teritoriale unde se află terenul de vânzare. Conform noii propuneri, această perioadă este de 30 de zile, faţă de 90 de zile cum era precizat în varianta iniţială a proiectului.

 

Totodată, conform noii variante, primăria este obligată să notifice preemtorii şi să afişeze oferta de vânzare la sediul propriu în termen de 3 zile de la data primirii ofertei de vânzare, faţă de 15 zile cât era iniţial. Nu în ultimul rând, Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, instituţia care se ocupă de gestionarea ofertelor de vânzare -cumpărare de teren agricol în extravilan va trebui să facă diverse verificări în termen de 5 zile, faţă de 15 anterior, pentru a putea ulterior să comunice vânzătorului şi potenţialului cumpărător îndeplinirea/neîndeplinirea condiţiilor legale.

 

 

Modificări apar şi în ceea ce priveşte condiţiile pe care arendaşii trebuie să le respecte pentru a putea cumpăra teren agricol pe persoană fizică. Mai precis, în cazul în care acest proiect va intra în vigoare, arendaşii trebuie să dețină calitatea de arendaș pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă încheiat pe o perioadă de cel puţin 1 an înainte de înregistrarea ofertei de vânzare pentru terenul ce urmează a se vinde.

 

În proiectul iniţial se specifica necesitatea ca arendaşul să fi avut contract pe acel teren pe o perioadă de minimum 5 ani. Reprezentantul LAPAR susţine însă că modificarea este benefică, dar nu se rezolvă problema de fond. „Noi suntem nemulţumiţi de faptul că este impusă o limită de vârstă (înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendașilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani n.red). Este o discriminare, la fel cum este şi limita de 100 de hectare (proprietatea persoanei fizice, reprezentând terenuri agricole situate în extravilan, nu poate depăși 100 ha n.red). De ce să limitezi averea omului”, mai explică Baciu.

 Modificări pentru terenurile irigate

 

În noul proiect de lege nu mai apare un articol care se referea la terenurile agricole situate în extravilan care au stat la baza constituirii unei Organizații a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, a unei Federaţii de Organizaţii de Îmbunătăţiri Funciare sau a unei Organizații de Desecare și Drenaj. Acestea  „pot fi înstrăinate prin vânzare – cumpărare doar cu acordul Adunării Generale a membrilor acestora și a proprietarului infrastructurii de îmbunătăţiri funciare”, se specifica în proiectul iniţial.

 

 

De departe cea mai disputată măsură stipulată în cele două proiecte de lege se referă la înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, care va avea următoarele atribuţii :asigură publicarea ofertelor de vânzare – cumpărare pe site-ul propriu;asigură verificarea exercitării dreptului de preemțiune;verifică îndeplinirea condițiilor legale de vânzare – cumpărare de către potențialul cumpărător, prevăzute de prezenta lege;emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare – cumpărare al terenurilor cu destinație agricolă. „Această agenţie va pune monopol pe tot ceea ce înseamnă informaţie privind vânzarea de terenuri în România. Vânzarea-cumpărarea este o acţiune privată, între două entităţi private. Până şi notarul care autentifică un astfel de act este privat. Ce să caute statul în această ecuaţie? Este posibil ca după apariţia acestei Agenţii să mă trezesc (în calitate de arendaş n.red) cu cineva pe teren care să îmi spună că este noul proprietar şi trebuie să plec. Este doar o lege care favorizează apriţia „băieţilor deştepţi” în agricultură”, a mai spus Baciu. 

 

Detalii despre acest proiect şi reacţia asociaţiilor de profil puteţi ciri aici: 

Condiţii extreme pentru oricine vrea să cumpere pământ în România