Mai sunt şase zile. Eurogrupul acuză Grecia, iar liderii europeni se pregătesc pentru un sfârşit de săptămână dificil

„Suntem pregătiţi să lucrăm toată noaptea, dar nu avem cu ce lucra. (Guvernele din zona euro) îşi pierd încrederea (în Grecia) cu o viteză aproape extremă. Este greu să ne dăm seama cum am putea continua”, a declarat o sursă oficială din zona euro, citată de Reuters.

Mai sunt şase zile până la următoarea plată semnificativă datorată de statul grec, o „rată” de aproape 1,6 miliarde de euro datorată FMI, scadentă la 30 iunie. Fără noi împrumuturi de la guvernele din zona euro, guvernul de la Atena nu va putea onora această obligaţie şi va intra în default – incapacitate de plată.

Consiliul miniştrilor de Finanţe din zona euro – aşa-numitul Eurogroup – s-a reunit, miercuri seară, la Bruxelles pentru a treia oară într-o săptămână. La sosire, s-au afişat pregătiţi pentru o noapte lungă de negocieri cu delegaţia Greciei.

„Nu am prea multe noutăţi de raportat. Eu simt că nu am făcut progrese prea mari de luni încoace, dar să începem şi să vedem. În ceea ce mă priveşte, pregătirile nu sunt suficient de avansate pentru a spera la un acord astăzi”, a declarat a sosirea la negocieri ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, citat de Bloomberg.

CITEŞTE ŞI: Totul despre criza din Grecia

După ce creditorii Greciei au respins pachetul de măsuri de austeritate propus luni de guvernul de la Atena, premierul elen Alexis Tsipras s-a întâlnit, miercuri, la Bruxelles, cu şefii instituţiilor financiare internaţionale – Christine Lagarde, directorul executiv al FMI, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisie Europene. Tsipras nu a făcut comentarii la ieşirea de la discuţiile cu cei trei, care au durat aproximativ cinci ore.

Şefi de stat şi de guvern din UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit de două zile care se va desfăşura sub spectrul unui posibil faliment al Greciei – premieră în zona euro – şi ieşirii ţării din zona euro, scenariu comparabil cu prăbuşirea pieţei americane a creditelor ipotecare subprime şi falimentul gigantului bancar Lehman Brothers în 2008, declanşatorul crizei financiare globale.

Ministrul belgian al Finanţelor, Johan Van Overtveldt, a declarat, la sosirea la şedinţa Eurogroup, că negocierile vor continua până când se va ajunge la un acord.

„Vom vedea ce progrese facem astăzi. Dacă nu reuşim nimic azi, vom vedea mâine”, a afirmat oficialul.

Grecia are o datorie de stat de circa 320 de miliarde de euro (aproximativ 180% din PIB), cea mai mare parte către celelalte state din zona euro, şi are nevoie de continuarea programului de împrumuturi externe, tot de la eurozonă, pentru a-şi putea plăti datoriile, dar şi pentru a putea finanţa funcţionarea statului – unde intră salariile, pensiile, programele sociale şi alte cheltuieli publice.

Guvernul condus de Alexis Tsipras este prins între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, trebuie să satisfacă exigenţele fiscale ale creditorilor străini pentru a evita falimentul; pe de altă parte, a venit la putere cu promisiunea că va respinge categoric noi măsuri de austeritate, iar coaliţia parlamentară pe care se sprijină pare determinată să impună respectarea acestei promisiuni. Presiunea străzii este enormă, cu manifestaţii atât în favoarea rămânerii în eurozonă, cât şi proteste împotriva măsurilor de austeritate impuse de afară.

Economia elenă s-a contractat cu 25% în ultimii cinci ani, iar rata şomajului se apropie de 30%.

De ce vorbim despre Grecia

Falimentul Greciei ar putea declanşa o criză financiară de proporţiile celei din 2008, poate mai gravă, în condiţiile în care economia europeană nu şi-a revenit încă după şocurile din ultimii ani.

Ţările din zona euro sunt expuse la cele mai mari riscuri, însă undele de şoc vor fi resimţite şi în estul Europei, fie că vorbim despre legăturile comerciale şi bancare cu Grecia la modul general, fie că ne referim la impactul concret, resimţit de omul de rând, cum ar fi o scumpire sau o ieftinire spectaculoasă a costurilor unei vacanţe în insulele greceşti.

Cine e de vină pentru blocarea negocierilor

Discuţiile au intrat în impas din cauza divergenţelor profunde dintre cele două părţi în privinţa reformei sistemului de pensii şi restructurării sistemului de TVA diferenţiat.

Temerile privind o posibilă criză şi blocarea sistemului bancar, cu introducerea de restricţii pe circulaţia banilor, au determinat populaţia şi firmele din Grecia să retragă, doar săptămâna trecută, peste 4,2 miliarde euro din bănci.

Creditorii externi cer Greciei măsuri pentru economii suplimentare de 1% din PIB, aproximativ 1,8 miliarde de euro, începând de anul viitor, printr-o reformă a sistemului public de pensii. Propunerile guvernului Tsipras în acest sens nu au fost acceptate de partenerii europeni.

Planul lui Tsipras propune ridicarea vârstei de pensionare, în trepte, la 67 de ani până în 2025, însă creditorii cer devansarea termenului până în 2022. De asemenea, pensionarea anticipată ar fi posibilă la 62 de ani, cu condiţia ca persoana în cauză să fi plătit timp de cel puţin 40 de ani contribuţii la sistemul de pensii, potrivit unui document obţinut şi prezentat miercuri de Financial Times care cuprinde precondiţiile impuse de creditorii europeni în schimbul ajutorului extern.

Instituţiile financiare internaţionale cer de asemenea eliminarea, până la sfârşitul anului 2017, a aşa-numitei alocaţii de solidaritate, de care beneficiază pensionarii săraci. Guvernul elen a propus un alt calendar, care prevede elimminarea alocaţiei, treptat, începând din anul 2018, cu înlăturarea totală până în 2020.

În privinţa reformei TVA, creditorii au renunţat la pretenţia ca serviciile de furnizare de energie electrică să fie taxate cu 23%, în loc de rata de 13% propusă de guvernul Tsipras. Medicamentele şi cărţile ar beneficia de o rată TVA de 6%.

De notat este că, potrivit informaţiilor care au permeat în urma discuţiilor din ultimele zile, Alexis Tsipras pare că ar renunţat la pretenţia ca insulele greceşti, printre cele mai importante destinaţii turistice din Europa, şi din România, să-şi păstreze statutul fiscal privilegiat, cu scutiri de TVA. Menţinerea regimului fiscal relaxat în insule este una dintre principalele revendicări ale unuia dintre partidele coaliţiei de guvernare din Grecia. Toate acestea având în vedere că turismul este poate singurul sector al economiei elene care a continuat să funcţioneze în ultimii ani.

Creditorii au respins de asemenea propunerile guvernului Tsipras în privinţa impunerii, în acest an, a unei taxe extraordinare de 12% pe profiturile tuturor companiilor care generează câştiguri nete mai mari de 500 de milioane de euro. Era principala măsură a planului propus luni de Grecia Eurozonei, guvernul estimând că ar fi generat venituri suplimentare de 1,3 miliarde de euro în acest an. În plus, în loc de majorarea taxei pe profit de la 26% la 29%, propusă de Grecia, creditorii vor doar 28%.

În locul acestor majorări de taxe şi taxe speciale, creditorii cer noi reduceri de cheltuieli, inclusiv eliminarea subvenţiilor acordate agricultorilor pentru achiziţia de motorină, reducerea bugetului de apărare cu 200 de milioane de euro prin scăderea investiţiilor în personal şi armament. Grecia este stat NATO.