UPDATE Cum au jucat grecii poker cu moneda Euro, înaintea expirării ultimatumului dat de UE

Sute de milioane de euro fug zilnic din băncile din Grecia, de teama unei eventuale ieşiri a ţării din Zona Euro.

Fuga de euro din Grecia s-ar fi transformat în exod, dacă Grecia nu ar fi cedat ultimatumului UE. Negocierile dintre Guvernul Greciei şi creditorii săi fuseseră înlocuite în ultimile zile cu declaraţii contradictorii.

Nu mai departe de joi dimineaţă, Grecia a dat un semn de flexibilitate care lasă mai multe şanse posibilităţii ca guvernul elen să ceară prelungirea acordului de susţinere, încheiat acum patru ani cu creditorii  cu Comisia Europeană şi FMI, şi reînnoit periodic.

„Facem totul pentru a ajunge la un acord benefic pentru toată lumea. Scopul nostru este să încheiem acest acord curând”, a declarat purtărorul de cuvânt al guvernului grec, citat de Reuters.

Declaraţiile încurajatoare nu constituie o noutate din partea grecilor, acestea fiind tratate de obicei cu scepticism. Totuşi, declaraţia de joi întreţine aşteptările că Grecia nu va rupe acordul cu creditorii săi.

Acordul încheiat acum patru ani de Grecia cu creditorii săi, cu  Comisia Europeană şi cu FMI prevede anularea de datorii şi împrumuturi de tip punte în valoare de 240 de miliarde de euro, cu condiţia unor măsuri de austeritate severe, pe care grecii nu mai vor să le accepte.

Poker diplomatic

Oficialii greci vor să arate alegătorilor că îşi respectă promisiunile cu care au câştigat alegerile toamna trecută şi nu vor mai accepta sacrificii suplimentare, faţă de cele impuse în ultimii ani.

Pe de altă parte, Grecia nu îşi va putea plăti datoria la zi fără împrumuturile pe termen scurt de la Uniunea Europeană şi fără înlesnirile de la creditori, condiţionate de continuarea sacrificiilor (salarii publice mici, impozite mari).

Liderii europeni par mai dispuşi să dea o lecţie Greciei, şi altor ţări gata să se răzvrătească, ca Grecia,  în interiorul Zonei Euro, decât să cedeze, de teama destrămării acesteia.

În fapt, liderii europeni par acum aproape relaxaţi faţă de cum erau acum patru ani, când întreaga lume financiară s-a temut pentru soarta monedei unice. Atunci criza datoriilor suverane, ale unor ţări precum Grecia, Irlanda sau Portugalia, le putea forţa să renunţe la euro, ca să revină la monedele naţionale şi să se folosească de avantajele pierdute ale administrării acestora.

Între timp, Irlanda şi Portugalia au reuşit să iasă din criză şi liderii europeni s-au mai liniştit.

Jocul datoriilor în euro

Grecia a acumulat o datorie publică de peste 320 de milioane de euro şi aceasta creşte cam cu o mie de dolari pe secundă. Produsul intern brut al Greciei este de 230 de milioane de euro şi nu creşte, ci dimpotrivă.

Grecia a beneficiat de mai multe ştergeri de datorie şi de împrumuturi avantajoase pe termen scurt, fără de care nu şi-ar fi putut refinanţa datoria, până acum.

O ţară care a adoptat moneda europeană şi nu-şi mai poate plăti datoriile poate fi forţată să iasă din Zona Euro. Aşa numitul Grexit, revenirea Greciei la moneda naţională, drahma, ar readuce în arsenalul conducătorilor Greciei arma tipăririi de monedă după bunul plac.

Teoretic, cu riscul deprecierii accelerate a  monedei naţionale, Grecia ar putea să cumpere euro şi să-şi plătească o parte din datorii şi ar continua negocierile cu creditorii de pe alte poziţii.

În realitate, poziţia de negociere a Greciei ar putea deveni mai puternică doar a doua zi după renunţarea la euro. Mai departe, finanţele ţării ar putea intra într-o spirală inflaţionistă cu riscul de a deveni fatală, aşa cum s-a întâmplat cu ţări ca Argentina sau Ecuador. Cu şomaj mai mare, cu inflaţie mai mare.

Ieşirea din euro a unei economii ar fi pus în pericol existenţa monedei unice acum trei ani.

Chiar şi în Italia şi în Spania era invocată varianta revenirii la monedele naţionale. Dar, dacă acum câţiva ani circulau pe pieţe diferite scenarii ale destrămării Zonei Euro, acum nu mai este niciunul la modă.

Pentru liderii europeni pare să fie liniştitor faptul că economia Zonei Euro îşi revine, cu o Germanie în creştere surprinzătore în ultimul trimestru al anului 2014. Moneda europeană este mult mai puternică decât acum trei, patru ani, iar efectele grexitului ar putea fi mai uşor de administrat.

Există voci care lasă să se înţeleagă că Grecia ar trebui lăsată să repete lecţia falimentului  Lehman Brothers. Este drept că vocile în cauză s-au exprimat într-un cotidian britanic, iar britanicii au propriul lor meci cu UE.

„Go ahead, Angela, make my day”

Creditorii şi liderii europeni încă acuză autorităţile elene că lasă deschise robinetele risipei şi vor ca guvernul grec să continue să fie zgârcit cu cheltuielile.

De cealaltă parte, Guvernul grec spune că nu se mai pot face noi sacrificii într-o ţară în care şomajul este de 22% şi că are nevoie de bani pentru relansarea economiei.

Grecii se lasă purtaţi de valul relaxărilor monetare şi nu numai care a cuprins şi Europa, inclusiv Banca Centrală Europeană, pe motiv că austeritatea nu duce la creştere economică şi nici la creşterea capacităţii de refinanţare proprie a datoriilor.

Lideri europeni par dispuşi să rişte să lase Grecia să se descurce pe cont propriu, aşa cum Lehman Brothers a fost lăsat să intre în faliment acum şapte ani.

„În 2011  – 2012 Doamna Merkel (Angela Merkel, cancelarul Germaniei, n.r.) nu dorea ca Germania să fie blamată pentru încă un dezastru european şi creditorii Greciei, din nordul continentului ca şi cei din sud erau neliniştiţi faţă de consecinţele unei ieşiri haotice a Greciei din Zona Euro asupra băncilor şi economiilor lor. De data asta „Grexitul” ar părea că este mai mult greşeala grecilor”, scrie The Economist. „Go ahead, Angela, make my day”, titrează revista britanică.

În realitate, aşa cum liderii au obişnuit pieţele în vremea din urmă, un compromis, fie şi cu efecte temporare ar putea fi convenit înainte ca Grecia să-şi declare incapacitatea de plată.

Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea să joace cartea decisivă. Băncile elene au la dispoziţie de la BCE o facilitate de împrumut de urgenţă (emergency lending assistance, ELA)  de 65 de milioane de euro.

Mare parte din aceşti bani astupă găurile bugetare ale guvernului grec, prin achiziţia de către bănci de titluri de stat pe termen scurt. Operaţiunea permite guvernului grec să respire.

Dacă BCE ar lua ultimul pai guvernului grec, acesta ar risca să se înece şi ar putea prefera să adopte o atitudine mai flexibilă, scriu comentatorii citaţi de Reuters.
 
Efectele asupra României

Grecii deţin a doua cea mai mare cotă de piaţă după austrieci pe piaţa bancară din România, care va resimţi din plin şocul unei eventuale ieşiri a Greciei din Zona Euro. Semnele deja se fac simţite, deşi nu sunt deloc substanţiale

„Climatul macro-financiar european (mai ales eșecul discuțiilor între liderii eleni și Comisia Europeană / Eurogrup) și excesul de lichiditate la RON au influențat piața financiară” locală. S-au înregistrat chiar şi „ieșiri de capital din titlurile de stat românești (aspect confirmat de evoluția curbei randamentelor și a cursului valutar)”, scrie Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania, într-un raport trimis la redacţia ECONOMICA.NET.

Curba randamentelor a crescut, în medie, cu șapte puncte bază (şapte sutimi de procent), „pe fondul creșterii percepției de risc, în contextul crizei din Grecia”, mai spune analistul citat.