Proiectul modifică, în acest sens, articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, scrie Agerpres.
„Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară. Cuantumul indemnizaţiei lunare este, pentru primul copil, de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Pentru al doilea copil, cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 25%, iar pentru al treilea copil şi următorii, cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 35%”, prevede actul normativ.
Proiectul stipulează o actualizare a cuantumul maxim al indemnizaţiei la 9.000 lei, faţă de 8.500 lei în prezent.
„Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare prevăzute de prezenta lege nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 9.000 lei”, se prevede în actul normativ.
Legea ar urma să intre în vigoare începând cu anul următor publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În expunerea de motive a proiectului se arată că datele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021), prezentate la finele anului 2022, relevă o deteriorare a tendinţelor demografice din România.
„Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). De asemenea, faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane)”, se menţionează în document.
Actul normativ urmăreşte să încurajeze rata natalităţii şi stimulează familiile tinere să aibă mai mult de un copil.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, iar Camera Deputaţilor este for decizional.