Majorarea dobânzilor, o nouă problemă care ameninţă viitorul viticultorilor din Italia

„La fel ca toată lumea, am simţit creşterea dobânzilor. Asta afectează sumele distribuite la final acţionarilor noştri. La final rămâne o sumă mai mică de distribuit”, spune Massimo Barbieri, preşedintele Cantina Torrevilla, o cooperativă compusă din aproximativ 200 de producători care fabrică tot felul de vinuri de la pinot nero şi până la vinuri spumante, scrie Agerpres.

Pentru alţi producători, impactul a fost mult mai grav decât diminuarea profitului. Castelli del Grevepesa, o cooperativă de la marginea oraşului Florenţa, renumită pentru vinurile Chianti, a trebuit să declare insolvenţa după mai mulţi ani cu probleme. Dubla lovitură dată de datoriile financiare şi diminuarea apetitului pentru vinurile roşii a fost mult prea greu de suportat.

Viticultorii italieni au la origine firme de familie şi majoritatea continuă sub această formă, ceea ce creează o industrie extrem de fragmentată, şi deseori producătorii se bazează pe banii pe care îi împrumută pentru a se descurca.

Potrivit unui studiu al firmei de consultanţă Studio Impresa, costurile cu dobânzile ale tuturor viticultorilor italieni vor creşte până la 306 milioane de euro în acest an, de la 126 milioane de euro în 2022. În aceste condiţii, firma de consultanţă estimează că serviciul datoriei va reprezenta o lovitură de 2,24% pentru veniturile viticultorilor italieni în 2024, mai mult decât dublu faţă de una de 0,92% în 2022.

Dacă această creştere a costurilor cu finanţarea ar fi fost un element izolat, viticultorii nu ar fi fost atât de îngrijoraţi. Însă dacă la asta se adaugă schimbările climatice şi faptul că tinerii preferă berea artizanală în locul vinului roşu, apare o provocare existenţială pentru mulţi viticultori.

Temperaturile extrem de ridicate din luna septembrie 2023 au dus la cea mai slabă recoltă de struguri a Italiei din ultimii 76 de ani iar situaţia din 2024 este doar puţin mai bună. „Modificările bruşte de temperatură au devenit ceva normal. Asta înseamnă mai multă mentenanţă şi mai puţini struguri”, spune Massimo Barbieri.

În paralel, spirala inflaţionistă nu înseamnă numai dobânzi de referinţă mai mari din partea băncilor centrale. Înseamnă şi mai puţini bani la dispoziţia consumatorilor.

Italia rămâne cel mai mare exportator mondial de vin, în termeni de volum (Franţa este lider pe partea de valoare a exporturilor), însă valoarea exporturilor italiene de vin către primele sale cinci pieţe, SUA, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Japonia, a scăzut cu 7,3% în 2023, conform datelor. Situaţia din 2024 este una amestecată, deocamdată.

„Am avut o reală încetinire atât pe piaţa internă cât şi pe pieţele de export, din cauza acestor multe obstacole. Asta a provocat dificultăţi financiare pentru companiile din sector şi multe dintre ele nu au capacitatea managerială pentru a depăşi aceste obstacole”, spune Luca Castagnetti, care conduce un centru de studii dedicat industriei vinului la Studio Impresa.

Chiar şi cele mai mari şi mai profesioniste firme au fost afectate de diminuarea vânzărilor. Un exemplu este Italian Wine Brands SpA, una dintre cele două companii de vinuri listate la bursa de la Milano. Firma deţine peste 70 de mărci de vin şi vrea să se concentreze pe vinurile spumante albe, ca să răspundă la preferinţele tinerilor. Cu toate acestea, compania a fost nevoită să îşi reducă estimările de venit pe 2024 cu 4%, din cauza diminuării volumelor şi preţurilor.

O victimă a modificării gusturilor sunt vinurile roşii care odată erau piatra de temelie a industriei viticole din Italia şi Franţa. Exporturile italiene de vinuri roşii care beneficiază de statutul DOP (denumire de origine protejată, n.r.) au scăzut cu 5% în 2023, potrivit datelor Institutului naţional de statistică (Istat) iar pentru vinurile roşii care au eticheta IGP (indicaţie geografică protejată, n.r.) scăderea a fost de 7%.

„Generaţiile tinere au o abordare diferenţiată. Consumă vin roşu doar sporadic deoarece aleg băutura în funcţie de ocazie”, spune Carlo Flamini, de la centrul de monitorizare al Italian Wine Union.

La fel ca şi omologii lor din întreaga lume, producătorii italieni de vin încearcă să ţină pasul cu preferinţele consumatorilor. „Atunci când am constatat că există un trend spre băuturi cu un conţinut mai mic de alcool, am început să ne gândim serios la asta”, spune Marzia Varvaglione, care conduce firma de familie Azienda Vini Varvaglione, înfiinţată în 1921 în regiunea Puglia din sudul italiei. Chiar dacă este specializată pe vinuri roşii tari, firma a început să experimenteze şi alternative şi anul acest a prezentat primul său vin spumant şi spritz fără alcool.

Din păcate pentru viticultori, diversificarea ofertei necesită timp şi bani, într-un moment în care finanţarea a devenit mult mai scumpă. „Pentru moment, asta rămâne o afacere colaterală şi nu am alocat prea mulţi bani pentru ea. Vrem să aşteptăm momentul oportun”, spune Marzia Varvaglione.

Şi dacă această soluţie nu va da rezultate, prestigiul de care se bucură Italia în rândul turiştilor din întreaga lume ar putea veni în ajutor. Un studiu realizat de Mediobanca arată că viticultorii italieni cu vânzări anuale de peste 20 de milioane de euro au reuşit să îşi majoreze, cu 15% în ritm anual, veniturile realizate de pe urma vizitelor turiştilor şi sesiunilor speciale de degustare.

Un exemplu este şi la sediul cooperativei Cantina Torrevilla din Oltrepo Pavese, unde există un turn care în vechime era folosit la fabricarea vinului. Cooperativa condusă de Massimo Barbieri se gândeşte să tranforme acest turn într-un muzeu şi, poate, să adauge şi un restaurant, o cale urmată şi de alţi viticultori.

Marzia Varvaglione din regiunea Puglia a început să ofere excursii călare prin vie, urmare de un picnic şi degustare de vin. „Am constat o creştere a vizitelor în cramele noastre, inclusiv din partea străinilor. Se poate trăi din turismul viticol”, spune Marzia Varvaglione.