Majorarea preţurilor la combustibili ne-ar putea aduce mai repede la inflaţia de peste 10%. Efecte asupra dobânzilor și a bursei

La limita instaurării panicii, pieţele din România încep să acţioneze cu prudenţă şi chiar cu teamă. Şi cele internaţionale încep să dea dovadă de stres.

În câteva minute de la deschiderea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) din 7 martie, indicele principal BET s-a diminuat cu 5%, la aproximativ 10.800 de puncte, adică un minim din martie 2021 încoace, în condiţiile în care bursele europene sunt la rândul lor pe minus într-o zi extrem de volatilă pentru pieţele de acţiuni.

Din rândul companiilor din prima ligă bursieră, Banca Transilvania a scăzut la începutul tranzacţionării cu 8%, Nuclearelectrica cu 10%, MedLife cu 9%, Petrom cu 5%, BRD cu 4%, TeraPlast cu 12%, One United cu 12%, conform BVB. Alin Brendea, director general adjunct al companiei de brokeraj Prime Transaction, spune că piaţa este la limita panicii, că investitorii acceptă orice preţ, dar, din fericire, volumele tranzacţionate nu sunt mari, ceea ce nu va avea un impact major pe BVB. În opinia acestuia, nesiguranţa dată de războiul Rusiei majorează temerile privind nivelul inflaţionist din acest an.

„Preţurile la energie, unde se va duce inflaţia, majorarea dobânzilor, inexistenţa nici unui scenariu vizavi de când şi cum se va termina acest război, totul este suspendat. Aşa că o perviziune pe rata de dobândă, rata inflaţiei, creşterea sau scăderea acţiunilor este suspendată. Deocamdată avem doar elemente psihologice care se acumulează, iar prudenţa este cuvântul de ordine printre investitori”, a declarat Alin Brendea, de la Prime Transaction.

El arată că avem de-a face cu un triunghi periculos: un nivel inflaţionist greu de prognozat, dobânzi în creştere şi burse în scădere. O continuare a creşterii preţurilor la energie, implicit şi la combustibil, vor alimenta sentimentul de frică al investitorilor.

Nivelul ROBOR arată că vom mai avea cel puţin trei majorări de dobândă cheie operate în 2022

Tot ieri, pe 7 martie 2022, nivelul ROBOR la 3 luni a atins 4,25%, fiind în creştere accelerată faţă de nivelul de 4,03%, valoarea din şedinţa precedentă. El a atins cea mai ridicată valoare din 6 august 2013 şi până acum. ROBOR la şase luni a crescut la 4,30%, faţă de 4,17%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 8 august 2013 şi până acum.

Aşa cum arată Adrian Codârlaşu, vicepreşedinte CFA România, evoluţia ROBOR arată că, de teama majorării dobânzii de politică monetară, indicele pieţei interbancare mai „încorporează încă cel puţin trei majorări de dobândă cheie în acest an, posibil a fi operată de BNR”

În plus, Codîrlaşu apreciază că majorarea dobânzilor nu ţine atât de retrageri de capitaluri, cât de aşteptări inflaţioniste. „Dacă preţul petrolului va continua să crească şi nu va fi doar o majorare temporară, ceea ce s-a întâmplat pe 7 martie, inflaţia va continua să crească şi ea. În acest context, este firesc ca pieţele să aibă anticipaţii de dobândă şi de inflaţie mai mari. Şi toate acestea afectează şi bursele!”, a declarat Adrian Codîrlaşu.

Germania spune că bondurile proprii ar putea fi deţinute de entităţi ruse care nu pot tranzacţiona acele active din cauza interdicţiilor

Nici pe plan extern situaţia nu este mai roz. „Unele semne de stres au început să apară pe piețe, investitorii renunțând la activele mai riscante. Băncile devin nervoase şi nu mai vor să se împrumute între ele, dar vor să acumuleze dolari, care devin din ce în ce mai scumpi pentru străini”, arată o analiză financiară semnată de Reuters.

Totuşi, Trezoreria Statelor Unite ale Americii apreciază că „Rusia nu este chiar atât de mare” şi unda de şoc ale sancţiunilor economice impuse Rusiei va putea fi suportată cu succes de lumea occidentală. „De la Societe Generale SA (SOGN.PA) și BP Plc din Europa până la Citigroup Inc (C.N) din Statele Unite, companiile occidentale au acumulat miliarde de dolari în expunere față de Rusia, bani pe care i-ar putea pierde. După o estimare a unei bănci majore din SUA, expunerea Occidentului prin companiile sale, precum și relațiile sale cu banca centrală rusă ar putea fi de aproximativ 400 de miliarde de dolari”, spune Reuters.

Cu toate acestea, şocul se simte în locuri neașteptate. În Germania, biroul de datorii a trebuit să mărească dimensiunea unei obligațiuni pentru a uşura condiţiile de pe pieţele de creditare overnight din zona euro, o sursă crucială de credit pentru bănci și alte instituţii financiare. Bondurile sunt folosite ca garanții pe piață, dar a existat o lipsă. Germanii au spus că bănuiesc că unele dintre obligațiuni sunt deținute de entități sancționate care nu le pot tranzacționa.

Una peste alta, România face parte din Occident şi are nenumărate probleme legate de escaladarea războiului Rusia Ucraina şi despre faptul că nu ştie cât va dura acesta. Ceea ce pare relativ lesne de înţeles este că, fără o stopare a escaladării preţurilor la petrol şi gaze, România (şi nu numai) se va confrunta cu o inflaţie galopantă, mult mai repede decât a estimat.

Banca Naţională a România prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat luna trecută. Cum vârful de inflaţie era prognozat pentru aprilie 2022, escaladarea preţurilor la energie şi petrol s-ar putea să mute acest vârf de inflaţie al anului în curs.