Din cauza majorării salariilor bugetarilor, statul se împrumută mai scump

Daniel Dăianu, membru în consiliul de administraţie al băncii centrale, a declarat pentru Bloomberg că BNR nu va putea să contracareze un posibil deficit bugetar mai mare în 2017 prin creşterea ratelor de dobândă fără a risca „efecte secundare perverse”. Acesta a părut îngrijorat de riscul deparajelor fiscale în contextul iniţiativelor legislative populiste; zilele acestea, atenţia se află asupra legii majorării salariilor în mediul bugetar, care ar putea fi aprobată săptămâna viitoare şi care ar avea un cost de 0,6%/PIB, potrivit celor mai recente estimări menţionate de ministrul Finanţelor (ceva mai mult decât a comunicat iniţial). Aceste declaraţii sugerează că banca centrală s-ar putea să nu acţioneze preventiv pentru a contracara efectele negative ale deficitului.

Partea bună este că un venit disponibil mai mare se va vedea mai devreme sau mai tarziu în presiunile inflaţioniste, ceea ce ar fi un argument în plus pentru creşterea dobânzilor la lei începând cu 2017. Totuşi, ministrul de Finanţe a mai spus că guvernul ar putea sesiza Curtea Constituţională în legătură cu legea creşterii salariilor bugetarilor, pe motiv că nu ofera surse de finanţare a măsurii.

„În contextul unei probabilităţi implicite mai mari pentru o creştere de dobândă Fed luna viitoare (cu 10 puncte procentuale mai sus, la 78%, după şedinţa de politică monetară de miercuri) şi a riscurilor locale pentru derapaje fiscale pe fondul iniţiativelor legislative populiste din Parlament, şansele unei surprize pozitive par mici. Altfel, pe piaţa secundară, panta curbei de randamente a continuat să urce, în contextul creşterii uşoare a randamentului titlurilor de stat cu scadenţe lungi”, spun analişitii ING Bank.

Şi analiştii Băncii Transilvania subliniază la rândul lor că „pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut pe scadențele lungi: la 10 ani cu un punct bază la 3,05% (cel mai ridicat nivel de la începutul lunii august), pe fondul intensificării percepției de risc pe plan intern”.

Tendinţa de majorare a dobânzilor la împrumuturile pe termen mediu şi lung a fost dovedită şi de licitaţia de titluri de stat de ieri în valoare de 400 de milioane de lei scadentă în 2022, când Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la un randament de 2,76%, în condiţiile în care la licitaţia precedentă (cu o zi în urmă), randamentul a fost de 2,74%. Pe piaţa secundară, panta curbei de randamente a continuat să urce, în contextul creşterii uşoare a randamentului titlurilor de stat cu scadenţe lungi.

Analiştii ING Bank precizează că am putea vedea din nou euro la nivelul de peste 4,5 lei, în contextul în care monedele din regiune au început să se deprecieze, iar riscurile locale de derapaje fiscale sunt în creştere.

Potrivit unui draft al proiectului de buget realizat de guvernul tehnocrat, majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sănătate (inclusiv personalul administrativ) în medie cu 15%, ar avea un impact de 1,12 miliarde de lei asupra bugetului. Majorarea salariilor pentru personalul din asistenţa socială în medie cu 15%, ar fi de 292,31 milioane de lei, iar deficitul rezultat din sporurile (calculate ca procent din salariile majorate) pentru personalul din sănătate şi asistenţă socială ar fi de 1,41 miliarde de lei. Majorarea salariilor din învăţământ, cu 15% ar contribui la deficit cu 1,89 miliarde de lei, în timp ce salariile personalului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu 5,88 milioane de lei. Per total, majorările salariale prevăzute pentru 1 decembrie 2016 şi 1 decembrie 2017 ar avea un impact negativ de 4,85 de miliarde de lei. Tăierea celor 100 de taxe are şi ea un impact negativ de 1,7 miliarde de lei. Votul final pe legea salariilor a fost amânat pentru şedinţa parlamentului din 7 noiembrie.