Majoritatea claselor 0 din Bucureşti au fost suplimentate. Consecinţele claselor supraaglomerate asupra dezvoltării copilului

30 03. 2015
school_kids_20349800

Numărul claselor 0 şi numărul locurilor din majoritatea claselor pregătitoare au fost suplimentate

După prima etapă de înscriere în şcoala 0, avem 702 clase pregătitore în şcolile bucureştene (la şcolile de stat şi private, la învăţământul în limba română, germană, maghiară şi italiană). Dintre acestea, sub 28% au câte 25 de copii şi în jur de 40% dintre clasele pregătitoare cu câte 30 sau mai mulţi copii, reiese din calculele făcute de ECONOMICA.NET după prima etapă de înscriere.

Informaţia vine în contextul în care, în proiectul planului de şcolarizare pentru clasa 0, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a propus doar câte 25 de locuri în clasele pregătitoare din fiecare şcoală gimnazială, în anul şcolar 2015-2016. Excepţie de la această regulă fac şcolile pentru elevii cu deficienţe care nu au fost incluse în analiză.
În total, ISMB a propus 589 de clase pregătitoare, a câte 25 de copii, în proiectul planului de şcolarizare. Şi numărul locurilor în clasa 0, şi numărul claselor pregătitoare au depăşit planurile anunţate de ISMB.

Ce repercusiuni are asupra dezvoltării copilului formarea într-o clasă pregătitoare cu 30 sau mulţi copii

Din experienţa mea cu copiii de clasă pregătitoare, după doar un semestru, mulţi dintre ei se confruntă cu dificultăţi de atenţie şi concentrare care apar ca urmare a rigidităţii şi stereotipiilor procesului educativ, cu anxietate crescută, ca urmare a imposibilităţii învăţătoarei de a construi relaţii solide cu fiecare dintre ei şi de a-i lua în grijă, şi cu o interacţiune deficitară la nivelul colegilor. Mulţi dintre ei îmi spun că la şcoală este „urât, greu şi plictisitor”, a spus pentru ECONOMICA.NET psihologul Cristina Călărăşanu, terapeut psihanalitic de grup şi familie, membru fondator al Asociaţiei Române de Psihanaliză a Legăturilor de Grup şi Familie. 

„Clasa pregătitoare are o funcţie de tranziţie între grădiniţă şi şcoală. De aceea, modul în care este primit şi luat în grijă copilul este foarte important, strategia didactică avand un caracter ludic şi interactiv. Copilul de clasa zero nu are încă o autonomie emoţională foarte satisfăcătoare şi procesul său de dezvoltare psiho-socială este încă în curs. La acest proces contribuie atât interacţiunea strânsă cu alţi copii, cât mai ales relaţia cu învăţătoarea. Un număr foarte mare de copii transformă procesul de învăţare interactiv într-un proces static, unilateral şi frontal. Copiii au foarte puţine posibilităţi de a se juca, de a se cunoaşte, nu pot beneficia de o dispunere circulară în spaţiul clasei. Singurul lucru pe care îl pot face este o achiziţie continuă de informaţii, fără a putea exersa aplicarea lor practică sau fără a putea lucra pe grupuri mici. Ceea ce devine esenţial este un deranj cât mai mic şi o disciplină cât mai bună prin pretenţia faţă de copii de a nu se mişca, de a nu interveni aproape deloc în ceea ce se întâmplă, cu excepţia raspunsurilor verbale”, a mai explicat pentru Economica.net psihologul Cristina Călărăşanu.

Care este numărul optim de copii în clasa 0 care asigură dezvoltarea armonioasă a acestora

Numărul optim de copii într-o clasă pregătitoare este 12-15. O astfel de distribuţie ar permite o organizare optimă a spaţiului care ar putea fi amenajat în două direcţii diferite (de învăţare şi de joacă) şi ar putea fi folosit într-un sens circular la momentul de învăţare, ceea ce ar permite tuturor copiilor să rămână conectaţi şi interesaţi. Într-o clasă de 30 de copii sau peste 30, cu dispunere frontală, este aproape imposibil ca elevii din ultimele bănci, la această vârstă atât de mici, să poată rămâne conectaţi, să îşi poată păstra atenţia pe durata întregii activităţi, să se descurce singuri. În plus, o astfel de cifră (12-15 copii în clasa 0, n. red. ) ar permite o interacţiune individuală constantă, copiii având nevoie la clasa pregătitoare de o relaţie unu la unu cu învăţătoare, de momente individuale, de sprijin în anumite momente. Nu este o soluţie să se apeleze în permanenţă la părinţi sau la activitate independentă pentru a ajuta copilul să progreseze. De asemenea, un număr optim permite construcţia unor relaţii solide între copii, şi încurajează lucrul în grupe mici, încurajează colaborarea şi cooperarea, în defavoarea rivalităţii şi competiţiei (care nu este utilă în acest momente al dezvoltării)”, ne-a spus mai psihologul Cristina Călărăşanu.

Care este numărul maxim de copii în clasa pregătitoare care permite copiilor să se dezvolte armonios

Cred că 20 de copii ar fi numărul maxim care ar permite, totuşi, o abordare interactivă şi creativă. Componenta creativă este foarte importantă pentru clasa pregătitoare, deoarece ea va fi baza spontaneităţii copilului de mai târziu, capacităţii lui de a avea iniţiativă şi de a fi original. Procesul de învăţare nu este un exerciţiu de memorie, ci este un proces complex de dezvoltare şi transformare a gândirii. Un copil are nevoie să îşi construiască repere pentru a înţelege ceea ce aude şi ceea ce vede, şi nu doar să memoreze mecanic”, ne-a atras atenţia psihologul Cristina Călărăşanu.

Şcolile bucureştene cu cei mai mulţi copii în clasa pregătitoare

Şcoala Gimnazială „I. G. Duca” din sectorul 5 are trei clase 0 cu câte peste 34 de copii. Toate locurile la clasa 0 din această şcoală au fost ocupate încă din prima etapă de înscriere.

Şcoala Gimnazială nr. 150 din sectorul 5 are peste 34 de copii în fiecare dintre cele cinci clase 0 aprobate. Nu mai sunt locuri libere în clasa 0, în această şcoală, după prima etapă de înscriere.

Şcoala Gimnazială nr. 79 din sectorul 4 are şase clase 0 cu câte 34 de copii, toate ocupate din prima etapă.

Şcoala Gimnazială nr. 179 din sectorul 1 are cinci clase pregătitoare cu câte 34 de copii. Au fost ocupate toate locurile încă din prima etapă a înscrierii.

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din sectorul 4 are două clase 0 cu câte 33 de copii. Toate locurile au fost ocupate din prima etapă de înscriere la şcoala pregătitoare.

Şcoala Gimnazială „I. Heliade Rădulescu” din sectorul 1 are trei clase 0 cu câte 33 de copii.

Şcoala Gimnazială nr. 156 din sectorul 6 are patru clase pregătitoare cu câte 33 de copii. Au mai rămas cinci locuri libere în clasa 0, la şcoala antemenţionată, în a doua etapă de înscriere.

Peste 32 de copii vor învăţa în fiecare dintre clasele 0 din: Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Şcoala Gimnazială nr. 194, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Şcoala Gimnazială nr. 56.

Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod” are şapte clase 0 cu câte 32 de locuri. Mai sunt disponibile 14 locuri în această şcoală, în etapa a doua de înscriere.
Liceul Teoretic „Marin Preda” din sectorul 6 are cinci clase pregătitoare cu câte 32 de copii. Liceul mai are patru locuri disponibile la clasa 0 în a doua etapă de înscriere.
Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” tot din sectorul 6 are şapte clase 0 cu câte 32 de copii.
Şcoala Gimnazială nr. 55 are o singură clasă 0 cu o capacitate de 32 de locuri. 29 dintre ele au fost deja ocupate în prima etapă de înscriere.
Şcoala Gimnazială „Luceafărul” din sectorul 5 are trei clase 0 cu câte 32 de copii.