Puţin peste o cincime dintre respondenţi (22%) s-au declarat favorabili ca Germania să livreze arme Ucrainei, în timp ce 68% sunt împotrivă.
La întrebarea despre modul în care Occidentul ar trebui să răspundă deciziei Rusiei de recunoaştere a independenţei celor două provincii separatiste din estul Ucrainei şi anunţului Moscovei că ar putea trimite trupe acolo, 43% dintre participanţii la sondaj au menţionat sancţiunile economice, 25% sancţiunile diplomatice şi 7% sancţiunile militare.
Totuşi, aproape două treimi dintre ei (64%) au mărturisit că nu sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari în Germania ca rezultat al sancţiunilor împotriva Rusiei.
Mai mult de jumătate (51%) dintre respondenţi ar dori să vadă pe fostul cancelar creştin-democrat Angela Merkel mediator în criza ucraineană, idee neagreată de 38% dintre participanţii la sondaj.
De asemenea, 46% dintre germani ar dori ca fostul cancelar social-democrat german Gerhard Schroeder – care nu ascunde relaţia sa personală bună cu preşedintele rus Vladimir Putin şi este activ în sectorul energetic rusesc – să medieze în acest conflict, faţă de 41% care sunt contra.
Modul în care actualul cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, a reacţionat fată de această criză este considerat ”destul de bun” de numai 17% dintre respondenţi, în timp ce 33% îl descriu ”destul de rău”, majoritatea considerând că răspunsul lui Scholz în faţa crizei ucrainene nu a fost ”nici bun, nici rău”.
Cei intervievaţi s-au arătat şi mai dezamăgiţi în această criză de şefa diplomaţiei germane, ecologista Annalena Baerbock, 43% considerând că prestaţia ei a fost ”destul de rea”, numai 14% considerând-o ”mai degrabă bună”.
Cercetarea sociologică a fost efectuată de institutul de sondare Insa, pe un eşantion de 1.001 persoane.