Majoritatea serviciilor medicale oferite de Synevo s-au scumpit – INTERVIU

Laurenţiu Luca, director general al Synevo România, cel mai mare furnizor privat de servicii de laborator, a acordat un interviu pentru Economica.net în care ne-a vorbit despre efectele creşterii galopante a inflaţiei şi a liberalizării pieţei de energie asupra companiei pe care o conduce, despre dificultăţile cu care se confruntă compania când recrutează specialişti şi despre relaţia cu CNAS.

„Majoritatea serviciilor medicale (oferite de Synevo) au suferit modificări de preţ, pe fondul situaţiei macroeconomice generale, limitărilor din piaţa muncii şi accesului la tehnologie. După o perioadă prelungită de stagnare, anul trecut am operat ajustări ale preţurilor, din cauza costurilor majorate de achiziție a echipamentelor și reactivilor specifici. Inflaţia a afectat costurile cu materia primă şi echipamente specifice, precum şi salariile personalului specializat. Pentru a menţine nivelul de calitate a serviciilor, am fost nevoiţi să actualizăm preţurile pentru o parte dintre servicii. Estimările pentru anul în curs prevăd o stabilizare costurilor, respectiv o reducere a nivelului inflației. Nivelul de predictibilitate însă este mai redus în ultimii ani, în contextul evoluției accelerate a influenței factorilor externi asupra mediului de afaceri”, a spus Laurenţiu Luca, director general al Synevo România, în interviul acordat pentru Economica.net.

Categoriile de cheltuieli ale companiei Synevo România, care au avut creşteri însemnate în anul 2022 faţă de nivelurile înregistrate în anul 2021

„Costul energiei a influenţat şi costul de achiziţie a materiei prime, consumabilelor, aditivilor şi a altor substanțe chimice, utilizate în activitatea laboratoarelor medicale. De asemenea, pe fondul unui număr redus de specialişti, mai ales pentru anumite ramuri de activitate, asistăm la o creştere a costurilor cu forţa de muncă. Recrutarea este dificilă pe fiecare segment, fie că vorbim despre personal medical, specialiști de laborator (biologi, chimiști, biochimiști) sau personalul din centrele de recoltare, esențial pentru Synevo. Procesul este îngreunat de numărul limitat de specialişti şi absolvenţi ai instituţiilor de profil. De asemenea, concurenţa în atragerea specialiştilor este ridicată, implicând laboratoare din sistemul public, operatori privaţi şi firme de recrutare din afara ţării. Programele de investiţii prin fonduri europene pentru creşterea calităţii îngrijirii medicale vor accentua această competiţie. Un alt aspect ţine de numărul mic de absolvenţi de la specializări ca medicina de laborator sau boli infecțioase, pe fondul investiţiilor reduse din partea statului în aceste domenii. Cu toate acestea, la finalul anului 2022 echipa Synevo România număra peste 1.500 de angajaţi, în creştere faţă de anul 2021”, a explicat Laureţiu Luca pentru Economica.net.

Sub 4% din cifra de afaceri a companiei Synevo România reprezintă fonduri obţinute de la Casa de Asigurări de Sănătate, a răspuns Laurenţiu Luca pentru Economica.net.

„Cea mai importantă problemă în relaţia cu Casele de Asigurări de Sănătate ţine de insuficienţa fondurilor alocate diagnosticului de laborator, consecinţă directă a subfinanţării sistemului medical. România are în continuare unul dintre cele mai mici bugete alocate sănătății din întreaga Uniune Europeană. Modul de alocare a fondurilor, deja limitate, pe criterii administrative şi geografice, este o altă problemă majoră care afectează pacienţii și specialiștii din domeniul medical. Există și o schimbare pozitivă şi anume introducerea biletelor de monitorizare afecţiuni cronice și de prevenție, adresate persoanelor de peste 40 de ani. Cred însă că este insuficient, prevenţia necesitând intervenţii profunde în sistemul medical, de la corecta educare a populaţiei până la măsuri de sănătate publică lansate la nivel naţional”, e de părere Laurenţiu Luca.

Hemograma, creatinina şi glucoza serică, cele mai solicitate analize la Synevo

„Cele mai solicitate teste de diagnostic de laborator rămân cele recomandate uzual de profesioniștii din domeniu pentru monitorizarea afecţiunilor şi prevenţie, cu hemograma primul loc, urmată de creatinina şi glucoza serică. Am observat o creştere a activităţii pe zona de prevenţie, stimulată şi de pachetele de prevenţie disponibile persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani. Prevenţia însă încă are o pondere foarte mică în totalul cheltuielilor cu asistența medicală din România. Rata de succes în tratarea multor afecțiuni creşte considerabil în cazul diagnosticării precoce. Dorim să atragem atenţia asupra incidenței crescute a bolilor civilizaţiei, în special afecţiuni cardiovasculare, care derivă dintr-un stil de viaţă predominant sedentar şi o calitate redusă a valorilor nutritive din alimentație. În acest sens, derulăm mai multe studii locale, pentru a analiza incidenţa unor indicatori care predispun pacienţii la afecţiuni ca diabetul sau boli cardiovasculare”, a conchis Laurenţiu Luca.