Totodată, 47,7% dintre ucraineni cu vârste peste 18 ani ar fi de acord ca limba rusă să fie a doua limbă în stat, 40,7% ar renunţa la ideea aderării Ucrainei la NATO, iar 33,9% ar fi dispuşi să renunţe la integrarea în UE – deziderat care a animat mişcarea de contestare populară din 2014 care a dus la înlăturarea regimului prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici şi la venirea la putere a unei administraţii prooccidentale la Kiev – în schimbul încetării cât mai rapide a ostilităţilor în estul Ucrainei şi a reinstalării păcii în Donbas.
Un procent de 33,3% este dispus să accepte anexarea Crimeii la Rusia, 28% ar fi de acord chiar ca Ucraina să adere la Uniunea vamală (Rusia, Belarus, Kazahstan), în timp ce 26,4% ar accepta acordarea de autonomie autoproclamatelor ‘republici populare’ Doneţk şi Lugansk, iar 21% ar fi de acord cu federalizarea Ucrainei. Numai 15,3% ar accepta trecerea Donbasului la Rusia, în timp ce 5,8% ar aproba chiar şi cedarea întregii părţi de est şi de sud a Ucrainei pe linia Niprului către Rusia.
Datele sondajului au fost date publicităţii luni de Anton Gruşeţki, de la Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, într-o conferinţă de presă.
‘La fel ca în ultimele luni, aşa cum relevă sondajele, majoritatea populaţiei – 57% – sprijină soluţionarea paşnică a conflictului, în primul rând, pe baza Acordului de la Minsk’, a subliniat el, indicând că ‘ponderea populaţiei care susţine o soluţionare prin forţă a conflictului din estul Ucrainei este de numai 28%’.
Cercetarea sociologică a fost efectuată în perioada 27 iunie – 9 iulie pe un eşantion reprezentativ de 2.044 de persoane din 110 de localităţi din toate regiunile Ucrainei.