10 ani de management privat la TAROM: 13 directori, peste 70 de administratori, ajutor de stat și tot pe pierdere
Guvernul condus de Emil Boc în 2011 convenea cu FMI că 15 companii de stat au nevoie de manageri privați, care să reducă pierderile. Era soluția, spunea atunci Boc, la privatizare. “Eu nu sunt de acord că trebuie să sărim şi să privatizăm mâine Romgaz-ul, Transgaz-ul sau Hidroelectrica, pentru că eu am văzut ce s-a întâmplat cu privatizarea Petrom”, spunea atunci premierul la televiziunea publică, citat de Radio România Actualități.
Heinrich Vystoupil, fostul șef al reprezentanței în România și Moldova a Austrian Airlines, fusese numit primul director general al TAROM în octombrie 2012. Dar, a fost director doar pe hârtie. După o săptămână, acesta a renunțat la post, iar în locul lui a fost numit Christian Heinzmann.
După trei luni, managerul privat s-a întâlnit cu presa și a spus că a dat de contracte păguboase, că avioanele ar putea zbura mai mult, că “ sunt oameni care lucrează din greu și alții care stau acasă”.
Planul de management prevedea atunci că TAROM va face din nou profit în 2015, de 92 de milioane de lei. 2016 părea și el un an mai bun pe hârtie: profit de 173 de milioane de lei, mai mulți pasageri, grad de încărcare mai mare.
Suntem la zece ani distanță de momentul zero al implementării managementului privat. TAROM are nevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru un nou ajutor de stat, după ce pandemia de COVID-19 a șubrezit și mai mult compania. Scenariul pesimist arată că rutele companiei de stat ar putea deveni profitabile de-abia în 2027, iar fluxul de numerar ar deveni pozitiv după 2029. Ultimul an cu profit pentru TAROM a fost 2007, atunci când a tras linie și i-au rămas 72,7 milioane de lei. Iar dacă ne luăm după acest scenariu, compania va mai zbura pe pierderi și va ajunge la un total de 20 de ani doar sub acest semn.
13 directori
La nici un an de la instalarea managerului privat, a început lupta pentru șefia TAROM, iar Heinzmann spunea presei că a fost obligat să-și scurteze mandatul cu trei ani. Șeful TAROM spunea atunci despre experiența la noi că e „mai greu decât în Albania sau Bangladesh.” A mai rămas în companie până în martie 2016.
De atunci, lista celor care au ajuns la conducerea companiei a ajuns la numărul 13, cu tot cu mandatele interimare. Sunt directori care au condus compania câteva luni, iar alții au stat mai mult. Ne putem arunca un ochi și la concurență. Wizz Air e condusă din 2003 de fondatorul ei, József Váradi. Și la Ryanair situația e la fel; Michael O’Leary a fost la cârma companiei timp de 26 de ani din cei 36 de existență. Lufthansa e condusă din 2014 de același om, Carsten Spohr, Air France e condusă de Anne Rigail de la finele lui 2018, iar fostul CEO al KLM a stat la manșa companiei opt ani.
„Nu trebuie să te pricepi la aviație”
„Nu trebuie să te pricepi la aviaţie, la motoare, în Consiliul de Administrare, pentru aceasta sunt ingineri şi piloţi de aviaţie”. Ar putea fi laitmotivul multor membri care s-au perindat prin CA al TAROM. Declarația de mai sus aparține Mariei Magdalena Grigore, citată de Hotnews.ro și care a fost și ea administrator în CA.
Am căutat să vedem câte persoane au fost membri ai CA în tot acest timp. Am numărat peste 70 de persoane. Cei mai mulți dintre ei au fost schimbați odată cu schimbarea ministrului Transporturilor.
După ce Sorin Grindeanu a ajuns la conducerea Transporturilor în urmă cu un an, s-au făcut schimbări și în CA al operatorului aerian. Fostul director al aeroportului din Timișoara, Iulian Daniel Idolu, care a fost și consilier local din partea PSD în CJ Timiș, a fost numit administrator provizoriu la compania națională.
Lufthansa are un board de supraveghere ai cărui membri au o experință solidă în afaceri. Președintele boardului este Dr. Karl-Ludwig Kley, fost CEO al gigantului farmaceutic Merck. Iar printre cei care fac parte din boardul companiei se numără Christine Behle, vicepreședintele sindicatului Ver.di, cu circa 2.5 milioane de membri, Erich Clementi, care este vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al E.ON SE, Dr Michael Kerkloh care a fost președintele al CA al aeroportului din Munchen, Carsten Knobel, care este președinte al Comitetului executiv și CEO Henkel AG & Co. KGaA, Harald Krüger, fost președinte al comitetului executiv al BMW AG, Britta Seeger, membru al comitetului executiv Daimler AG. Și asta ca să-i numim doar pe câțiva dintre ei.
În plus, Lufthansa are și un profil al competențelor și expertizei necesare pentru a face partea din boardul companiei. Cel mai tânăr membru are 44 de ani.
Tot pe pierderi
Dacă în 2015 pierderile TAROM s-au mai redus, din 2016 s-au adunat și s-au făcut mai mari. 172 de milioane de lei în 2017. 182 de milioane de lei în 2018. 169 de milioane de lei în 2019. Iar pandemia pare că a fost cea care a umplut paharul. Cu avioanele la sol, operatorul a avut nevoie de perfuzii cu capital. Pierderea pe 2020? 440 de milioane de lei. Nici 2021 nu a fost mai bun: minus 327 de milioane de lei.
Iar în prima jumătate din acest an, operatorul a înregistrat o pierdere netă de 208 milioane de lei, potrivit raportării contabile semestriale, consultată de Economica.net. Față de anul trecut, pierderea este mai mare, însă în 2022 avioanele TAROM au zburat mai mult. Asta nu înseamnă că operatorul de stat nu are nevoie de ajutor. Ministrul Transporturilor a spus în urmă cu câteva luni că TAROM ar putea falimenta dacă nu este pus în aplicare planul agreat cu Comisia Europeană (CE).