Are 29 de ani, urmează să fie Doctor în horticultură și are deja în spate aproximativ opt ani de antreprenoriat timp în care a continuat să dezvolte, alături de familia sa, un brand recunoscut în zona Satu Mare – ferma Codrea, specializată cu precădere pe cultivarea căpșunilor. Maria Codrea este managerul femeie care va pune pe picioare cel mai mare proiect finanțat prin PNDR 2020, în valoare de peste 1,8 milioane de euro (valoarea publică contractată), după cum reiese dintr-un clasament realizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la solicitarea Economica. Prin Întreprinderea Individuală pe care a creat-o și o conduce, managerul vrea să construiască până în 2023 un complex zootehnic prin care va produce și va comercializa carne de vită.
“Vreau o fermă ca afară”
“Eu și sora mea am crescut odată cu ferma părinților”, spune Maria Codrea, educată în spiritul antreprenorial încă din 2004 când familia a demarat un business cu căpșuni și nu numai în Drăgușeni, județul Satu Mare. Familia sa lucrează acum aproximativ 400 de hectare pe care cultivă cereale, lucernă ecologică și căpșuni, o parte din cele 2 hectare cultivate cu acest fruct fiind în perioada de conversie către agricultura ecologică. În plus, familia mai deține împreună 200 de capete de vite, de lapte și carne, acesta fiind și motivul pentru care Maria Codrea și-a creat un proiect finanțat prin PNDR prin care vrea să investească într-un complex zootehnic.
“Acum câțiva ani am fost la Bruxelles într-o program de schimb de experiență și am văzut acolo, în Belgia, o fermă care mi-a plăcut extrem de mult. Am mers în costum și nu am mirosit a vacă. Atunci m-am gândit că mi-aș dori și eu să am o fermă modernă, prin care să merg îmbrăcată în costum. Însă decizia de a face o fermă zootehnică a fost una grea, dar acum doi ani am hotărât că este momentul pentru acea fermă modernă pe care am văzut-o în Europa. Avem cultura ecologică de lucernă, ne doream o construcție nouă, iar din cercetările pe care le-am efectuat a reieșit că există o cerere pentru carnea de vită ecologică. În plus, vacile de carne sunt mai ușor de îngrijit decât cele pentru lapte. Așa am decis pentru acest tip de fermă ce se va întinde pe 1,4 ha și în care vom crește vaci de carne în sistem ecologic” povestește Maria Codrea, pentru Economica.
De la furcă la furculiță. Un proiect de 1,8 milioane de euro
Proiectul mai include și un abator modular pentru bovine precum și un magazin la poarta fermei prin care vor fi comercializate propriile produse zootehnice. “Estimez că vom avea construcția gata în 2022. Va fi un grajd pentru văcuțe , unul pentru taurii puși la îngrășat, un atelier pentru utilaje, un punct de sacrificare, un magazinul și clădirea administrativă. Pentru amenajări lucrăm cu firmă din Germania astfel ca grajdurile să aibă tot ce este mai modernă- de la ventilatoare, la mecanisme prin care gunoiul este evacuat singur, la roboți care vor hrăni animalele. De asemenea, după ce construcția va fi gata, vom cumpăra și mai multe animale”, mai explică antreprenoarea aflată la al treilea proiect pe bani europeni. “Am depus primul proiect în 2013, atunci când am înființat și propria Întreprindere Individuală și voiam să înființez o cultură nouă de căpșuni. Dar nu am reușit. A urmat însă imediat un al doilea proiect, pentru achiziții utilaje, pe care l-am accesat și ne-am dotat ferma cu utilaje”, mai explică antreprenoarea care a decis împreună cu familia că nu are rost să extindă business-ul cu căpșuni, deși este unul de succes.
Problema cultivatorilor de căpșuni: nu au forță de muncă
Ferma Codrea a produs anul trecut, un an slab pentru această cultură, în jur de 50 de tone de căpșune pe care le-a comercializat în mare parte prin lanțul Carrefour. O parte din producție este ecologică, Codrea fiind primul agricultor certificat eco în cadrul Programului Carrefour „Creștem România BIO”.
Ferma vinde însă și direct, clienții având posibilitatrea de a-și culege singuri. “De patru ani colaborăm cu Carrefour, iar anul trecut am intrat și în programul lor Creștem România Bio. Am început cu Carrefour Cluj, după care ne-am extins în Satu Mare, Zalău, Baia Mare. Anul acesta o să vedem, depidem de producție pentru că noi nu cultivăm în spații protejate”, mai spune antreprenoarea căreia i-a fost ușor să se listeze în hipermarket. “Cu căpșunile nu vrem să ne extindem pentru că nu avem forță de muncă. Noroc că suntem o familie numeroasă și lucrăm și cu zilieri”, mai spune managerul care și-a completat cunoștiințele lucrând ca voluntar. “Am fost într-un program de internship la Guvernul României și am fost repartizată la AFIR, dar am lucrat și la MADR. A fost una dintre cele mai frumoase experiențe profesionale. Imi place însă mai mult în privat”, conchide aceasta.
Peste 8.600 de fermieri femei au primit de la UE 360 de milioane de euro
Din datele Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), 8.610 de femei, manageri de ferme, au dezvoltat proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, pin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Acestea au de administrat în total aporximativ 360 de milioane de euro.
Cele mai multe investiții, ale căror reprezentanți legali sunt femeile, sunt finanțate prin intermediul submăsurii 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri). Astfel, 164 de milioane de euro au fost acordate către 4.000 de femei care s-au instalat ca tineri fermieri. Pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3), AFIR a acordat finanțare în valoare totală de aproximativ 58 milioane de euro pentru 3.857 de beneficiari femei, iar pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și pomicole, AFIR a finanțat investiții realizate de 275 de femei. Valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a este de 92 de milioane de euro.
De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în martie 2015 și până în prezent, AFIR a primit 73.990 de cereri de finanțare a investițiilor în agricultură și în mediul rural în valoare de peste 9,7 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 66.505 de contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR, cu o valoare de 5,67 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR se ridică la 7,12 miliarde de euro, ceea ce duce gradul de absorbție a PNDR 2020 la peste 75% din fondurile alocate de Uniunea Europeană.
Citește și:
În România, un manager de fermă din trei este femeie. Suntem în topul clasamentului european