Mai bine de o treime (37,6%) din produsele agroalimentare fabricate în SUA care au ajuns anul trecut pe piaţa locală au fost importate indirect, astfel că par a proveni din state europene precum Italia, Germania, Olanda sau Polonia, arată un raport al departamentului pentru Agricultură al SUA. Situaţia a fost similară şi anii anteriori, cu un punct maxim în 2016 când 47% din valoarea totală a importurilor de 121,5 milioane de dolari au fost importuri indirecte. În 2017, procentul a fost de 44% din valoarea totală a importurilor, adică aproximativ 66 de milioane de dolari.
„Numeroase produse alimentare și agricole din S.U.A. sunt direcționate către principalele porturi vest-europene și sunt transbordate pe piața comună a UE. Importurile indirecte au crescut constant din 2014, reflectând o cerere robustă pentru alimente cu valoare ridicată.Există mai multe categorii de produse care sunt importate exclusiv sau aproape exclusiv prin alte state membre ale UE. Dintre acestea, carnea de vită din SUA ajunge în România exclusiv prin intermediul distribuitorilor din Italia, Olanda și Germania din cauza flexibilității volumului și a cerințelor de licențiere. Cererea de carne de vită din SUA de calitate superioară a dus la o creștere de două cifre a importurilor anuale”, notează analiştii USDA.
Mai exact, în 2018, România a importat indirect carne de vită în valoare de 1,5 milioane de dolari, cu 54% mai mult decât în 2017. În 2014, spre exemplu, importurile indirecte de vită valorau doar 456.000 de dolari.
Cele mai multe produse ce ajung din SUA în România prin intermediul importatorilor din alte state membre fac însă parte din categoria fructe şi nuci, astfel că valoarea importurilor de acest tip s-a cifrat în 2018 la peste 3,7 milioane de dolari. Trendul este însă unul descendent, având în vedere că în 2017 valoarea importurilor a fost de 6,4 milioane de dolari, iar în 2016 de 10,4 milioane de dolari. „Curmalele, smochinele, afinele, orezul și biscuiții au tendința de a intra în România prin alte state membre ale UE, de obicei în Olanda sau Germania. Transbordarea este, de asemenea, abordarea importatorilor locali atunci când vine vorba de arahide, alune și fistic”, explică USDA.
De asemenea, am importat din SUA via UE arahide în valoare de peste 1 milion de dolari (1,4 milioane de dolari în 2017) şi cartofi dulci în valoare de 741.000 de dolari, faţă de 106.000 de dolari în 2014, spre exemplu.
Transportul maritim intra UE este mai simplu de făcut în ceea ce privește compensarea vamală. De asemenea, pentru produsele nou intrate pe piaţă, unii importatori români ar putea prefera să cumpere volume mai mici de la distribuitori europeni pentru a testa cererea consumatorilor și a construi canale de distribuție. În cele din urmă, distribuitorii europeni pot stimula importatorii români oferind condiții favorabile de plată sau de publicitate”, mai explică analiştii USDA.
Din datele USDA, în anul 2018, exporturile de pește și fructe de mare din S.U.A. către România au crescut cu 7% faţă de 2017. Aproximativ două treimi din fructele de mare din S.U.A. sunt expediate direct în România, în special pește și crustacee congelate care ajung direct în portul Constanța. „Cu toate acestea, unii importatori de fructe de mare din România preferă alți distribuitori europeni localizați în Olanda, Germania sau Regatul Unit, în special în cazul fileurilor de pește și al moluştelor”, se mai arată în raportul USDA.
Totodată, anul trecut, soia, ingredientele pentru alimente, semințele de floarea-soarelui, băuturile spirtoase distilate și fructele cu coajă lemnoasă au fost primele cinci categorii în topul importurilor directe din SUA. Acestea au reprezentat 68% din totalul exporturilor din S.U.A. către România.