51% din mâncarea vândută în magazine va fi românească. Legea hipermarketurilor a fost votată de Parlament

Proiectul a fost votat cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi. Este vorba despre 293 de voturi. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a atras însă atenţia că nu s-a respectat procedura, în sensul că cei care au condus şedinţa nu au  întrebat ce colegi nu doresc să voteze. Acesta a atras, de asemenea, atenţia că legea ar putea fi întoarsă de către preşedintele Klaus Iohannis şi ar putea fi declarat neconstituţional. „Comisia pentru Agricultură s-a întâlnit pe 17 mai în şedinţă secretă, netransparentă. A omis însă  să analizeze câteva Directive Europene. Deşi iniţiativa este foarte bună pentru producătorii români, sunt elemente în interior care îi pun pe cei care au votat în necunştinţă de cauza. Legea ar putea fi neconstituţională sau reîntoarsă de preşedinte”, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor în plen. 

Conform propunerii legislative votate, ‘comercianţii persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile: carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepţie, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele şi fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianţilor menţionaţi’.

„Sperăm că avem o lege care să dea drumul produselor româneşti pe rafturile supermarketurilor. În Europa este o chestiune la zi. Lucrurile se vor aşeza în timp şi la noi, dacă vor mai trebui modificări în timp le vom face. PSD va vota acest proiect de lege”, a declarat în plen Ioan Munteanu, deputat PSD.

„Legea reglementează multe probleme şi este în ajutorul producătorilor români. Eu aşa cred . Nu spunem că este
o lege perfectă, dar oricând se va constata o neconcordonaţă putem modfifica. Parlamentul are această putere.
UDMR votează pentru această lege”, a declarat şi preşedintele Kelemen Hunor, potrivit căruia UDMR susţine acest proiect.

„Aceasta este o lege propusă de fermieri”, declară şi Nini Săpunaru, deputat PNL, partid care susţine această iniţiativă.

Citeşte şi EXCLUSIV: Lista cu taxele de raft cerute de magazine pentru legumele şi fructele româneşti

Ce se va întâmpla cu preţurile

Deputatul Marin Anton, iniţiatorul actului normativ, a declarat că efectele acestei legi se vor vedea imediat după aplicarea ei, în preţuri. Acestea vor scădea cu 20%. „Sper ca de când apare în Monitorul Oficial românii să ştie că pot cumpăra de la supermaraketuri produse alimentare mai ieftine cu 20% minimum. Un al doilea aspect important este acela că produsele alimentare vor fi în proporţie de 51% româneşti. Vom avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”, a declarat Anton.

Acesta este însă contrazis de oficialii Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania – AMRCR- care atrag atenţia că aplicarea acestei legi va genera costuri suplimentare atât producătorilor cât şi comercianţilor. În consecinţă, preţurile vor creşte. „Atunci când mă obligi să am 51% din produse din România, preocuparea mea este să ating acest target şi nu calitatea sau preţul”, explică George Badescu, directorul executiv al AMRCR.

Un alt motiv de majorare a costuriulor se referă şi la faptul că taxele de raft vin în sprijinul producătorilor, mai spune acesta. „Retailerii oferă furnizorilor servicii de livrare pe platforme logistice, ceea ce le dă acestora posibilitatea de a face livrarea într-un singur punct, nu în mai multe magazine diferite. Dacă nu ar fi aceste centre (finanţate prin taxele de raft n.red) costurile de transport al producătorilor ar creşte”, a explicat acesta.

Principalele prevederi ale legii

– Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse
alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile: carne, ouă, legume, fructe,miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51%, volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de
afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent
în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.”

– Se interzic taxele de raft, prin redefinirea preţului de achiziţie al produsului alimentar. „Preţ de achiziţie al produsului alimentar cuprinde preţul de cumpărare negociat între comerciant şi furnizor”, potrivit actului normativ.

– Retailerii trebuie să facă plata către furnizorii de produse proaspete în şapte zile

„Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate se stabileşte prin
negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depăşească 30 de zile
calendaristice. Fac excepţie de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 de zile calendaristice.”

– Retailerii trebuie să facă recepţia produselor proaspete în momentul livrării

„În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută
ulterior momentului livrării, documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă
furnizorului în maximum 24 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului
transmis în formă scrisă
furnizorului în maximum 48 de ore de la momentul punerii la dispoziţia
comerciantului a mărfii. Termenul prevăzut la alin. (4) se aplică şi în cazul facturilor. Fac excepţie de la prevederile alin. (4) produsele alimentare proaspete, în cazul în care recepţia cantitativă şi calitativă se va
face în momentul livrării.”

– Se schimbă etichetarea

Eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României va cuprinde următoarele menţiuni:
a) ţara de origine a animalului ______;
b) animal născut în ţara_____________;

c) animal crescut în ţara____________;
d) animal sacrificat în ţara________, marca
de sănătate/identificare şi denumirea
operatorului economic;
e) animal tranşat în ţara________, marca
de identificare şi denumirea operatorului
economic.

Comerciantul este obligat să afişeze vizibil sintagma „carne românească”,
pentru carnea comercializată direct către consumatorul final
Produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.”

Dacă nu respectă legea în mod repetat, retailerii riscă să îşi piardă autorizaţia de
funcţionare a comerciantului pentru o perioadă de până la 6 luni. Amenzile sunt între 100.000 lei la
150.000 lei.

Ce spun retailerii

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) acuză ingerinţa statului, prin legiferare, în business-ul unor companii care au investit timp de 20 de ani în România. Ameninţaţi de faptul că în zilele următoare este posibil ca proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare (321/2009) să reintre în plenul Camerei Deputaţilor, aceştia susţin că ar putea să închidă din magazine. „Scopul acestei legi este subminarea marilor lanţuri comerciale printr-un mix de măsuri ce vizează modelul nostru de business. Intrarea în vigoare a proiectului ar putea duce în final la crearea unui mediu economic ostil. Unii retaileri ar putea ajunge la concluzia de închidere a magazinelor”, a declarat George Badescu, directorul executiv al AMRCR, care pledează pentru abrogarea legii 321 şi crearea unui nou pachet legislativ care să ajute, deopotriva, producătorii şi retailerii.

Oficialii AMRCR susţin, de asemenea, că legea va duce la majorări de preţuri şi nu la ieftini, aşa cum afirmă producătorii.

Citeşte mai mult aici Asociaţia retailerilor ameninţă: legea „taxelor de raft” poate conduce la închiderea unor magazine

Legea se actualizează.