Update 2: Reacție furioasă din partea Israelului. Procurorul șef al CPI cere emiterea unui mandat de arestare împotriva lui Netanyahu pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza

Să ceri mandate împotriva „prim-ministrului şi ministrului Apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas (…), asasini şi violatori din Hamas” care „comit crime împotriva umanităţii contra fraţilor şi surorilor noastre”, aceasta este un „atac frontal” şi „o ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”, a susţinut ministrul Israel Katz într-un comunicat.

Israelul „va lupta împotriva acestei decizii care urmăreşte înainte de toate să lege mâinile statului Israel şi să-i refuze dreptul la apărare”, adaugă ministrul de externe israelian. „Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas şi nici „să doborâm regimul de teroare al Hamas”, promite el.

Războiul a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului dinspre Fâşia Gaza, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.

Israelul a jurat după acel atac să distrugă mişcarea Hamas şi a pornit o operaţiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în enclava palestiniană devastată de bombardamentele şi de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas.

Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum „înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, „omucidere intenţionată” şi „exterminare şi/sau asasinat”.

Acuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ „exterminare”, „viol şi alte forme de violenţă sexuală” şi „luarea de ostatici ca crimă de război”.

Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.

Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre.

Update: Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a solicitat luni acestei instanţe emiterea de mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului Apărării israelian, Yoav Gallant, şi a liderilor grupării Hamas, transmit agenţiile DPA şi EFE, relatează Agerpres.

Dintre liderii Hamas sunt vizaţi şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh.

Karim Khan îi consideră pe aceşti lideri ai Hamas responsabili „penal” pentru „crime de război şi împotriva umanităţii” comise cel puţin începând din 7 octombrie 2023, inclusiv „asasinarea a sute de civili israelieni” şi „luarea a cel puţin 245 de ostatici” în incursiunea armată efectuată de gruparea islamistă palestiniană în sudul Israelului pe 7 octombrie.

Acelaşi procuror cere mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului Apărării Yoav Gallant pentru crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza începând cel puţin din 8 octombrie, data lansării operaţiunii militare israeliene în enclava palestiniană pentru anihilarea mişcării Hamas.

Potrivit procurorului Karim Khan, premierul israelian şi ministrul său al Apărării au recurs la „asasinate intenţionate” şi la înfometarea populaţiei civile palestiniene ca „metodă de război”.

Cererile pentru emiterea acestor mandate de arestare prezentate luni judecătorilor sunt „rezultatul unei investigaţii independente şi imparţiale” a biroului procurorului Karim Khan, argumentează acesta.

Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene şi de miliţiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaşte autoritatea acestei instanţe internaţionale pentru investigaţii în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.

Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.le interne.

Aspectele prezentate în acest articol vor fi analizate pe larg în cadrul Simpozionului privind Criminalitatea Financiară în Europa Centrală, organizat de Deloitte România în data de 21 mai 2024, care reunește atât reprezentanți din cadrul autorităților competente, precum și specialiști din sectorul privat din România și străinătate.

Articol de opinie de Burcin Atakan, Partener, Deloitte România, și Lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrală și de Est, și Laura Lică-Banu, Director, Consultanță Financiară, Servicii Corporate Forensic – Financial Crime, Deloitte România

Știrea inițială

Procurorul șef al Curții Penale Internaţionale (CPI) a anunţat luni că a cerut emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, transmite France Presse.

„Pe baza probelor adunate şi examinate de biroul meu, am motive rezonabile să cred că Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, şi Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, poartă răspundere penală pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul statului Palestina (în Fâşia Gaza) începând cel puţin cu 8 octombrie 2023”, a precizat procurorul-şef al CPI, care are sediul la Haga, într-un comunicat citat de Agerpres.