Mănescu: Magistrala 7 de metrou Bragadiru-Voluntari ar putea costa 1,5 miliarde euro

‘Magistrala 7 de metrou Bragadiru-Voluntari face parte din lista proiectelor de infrastructură din domeniile de activitate ale Ministerului Transporturilor, propuse a fi abordate în regim de parteneriat public privat (PPP)/concesiune de lucrări publice. Această magistrală ar putea costa 1,5 miliarde euro, iar construcţia ei s-ar putea întinde pe durata a şase ani’, a afirmat Ramona Mănescu.

Potrivit acesteia, pe lista menţionată apare şi proiectul referitor la renovarea şi administrarea principalelor 15 staţii de cale ferată din România, cu o valoare estimată de 65 de milioane de euro, dar şi dezvoltarea de terminale intermodale rutier-feroviare – Centrul Intermodal de Transport Marfă Suceava, cu o valoare estimată de 26 de milioane de euro.

‘Printre cele 15 staţii care vor fi renovate s-ar putea afla cele de la Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa sau Galaţi, iar valoarea proiectului este estimată la 65 de milioane de euro. Procesul de dezvoltare de terminale intermodale rutier-feroviare s-ar putea desfăşura pe durata a 36 de luni’, a mai spus ministrul Transporturilor.

Directorul general al Metrorex, Aurel Radu, a declarat, într-un interviu acordat în luna decembrie AGERPRES, că perioada de realizare a Liniei 7 Voluntari – Bragadiru se va stabili după finalizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate. Potrivit acestuia, studiile se vor finaliza după revizuirea legislaţiei aplicabile parteneriatului public privat. Linia 7 de metrou va avea circa 25 de kilometri şi 30 de staţii, plus depou şi va asigura legătura, pe direcţia Sud Vest – Nord Est a zonei centrale (zona de afaceri, comerţ, administraţie, educaţie, cultură, teatru, cinema etc.) cu cartierele Alexandriei-Rahova şi Obor-Colentina.

Particularitatea proiectului constă în faptul că acesta va include lucrări specifice unei linii de metrou, precum şi o serie de proiecte de urbanizare mixtă (dezvoltări rezidenţiale, comerciale, de agrement etc.) asociate investiţiei de bază.

Seminarul franco-român asupra parteneriatelor public-private în infrastructura de transport a fost organizat de Ambasada Franţei în România, prin intermediul Serviciului Economic şi al Misiunii Economice Ubifrance România şi este dedicat mediului de afaceri şi colaborărilor la nivel economic.

Cum ar fi arătat metroul dacă n-ar fi fost Ceauşescu

Încă din anii ’50 a fost elaborat un memorandum tehnic de construcţie a metroului din Bucureşti, şi au fost elaborate proiecte destul de detaliate în acest sens.

Vezi aici harta la dimensiune maximă

Încă din anul 1953 a existat un „memoriu tehnic asupra construcţiei metroului în oraşul Bucureşti”. La nivelul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme exista chiar Direcţiunea Generală a Metroului Bucureşti.

La acea vreme, s-au luat în calcul patru linii, cel puţin pentru prima fază a metroului (au existat trei faze). Pentru început, cele patru linii legau centrul oraşului de zonele de est, vest şi nord şi urmau să fie parte ale celor patru magistrale diametrale, acesta fiind un principiu preluat de la metroul din Moscova.
Iată traseul primelor patru linii, din faza I de dezvoltare a metroului

Cişmigiu-Uzinele 23 August (actuala Faur)
Cişmigiu-Griviţa Roşie (în zona actualei pieţe Chibrit)
Casa Scânteii (actuala Piaţă a Presei)-Piaţa N. Bălcescu (actuala Piaţă a Universitatăţii)
Cişmigiu-Fabrica Gheorghe Gheorghiu Dej (fosta APACA, în zona actualei staţii de metrou Politehnica).

Cele patru linii diametrale urmau „să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul oraşului” scrie în studiu. „Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta în centrul oraşului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecţii se vor construi staţii de transbordare cu coridoare de legătură între aceste staţii” se mai arată în proiectul din anii ’50.

Iată traseul celor patru magistrale:
• 1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti). Urma să aibă o lungime de 10,7 km şi 10 staţii.

• 2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul). Urma să aibă o lungime de 13,2 km şi 14 staţii.

• 3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11,85 km şi 13 staţii.

• 4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană. Magistrala avea 10,2 km şi 12 staţii.

Proiectul mai presupunea şi o linie inelară de metrou, asemănătoare, în unele zone, cu cea existentă acum. „Pentru realizarea legăturilor directe între cele 8 raioane ale capitalei, se prevede şi realizarea unei linii de centură inelară închisă, aşa cum s-a realizat şi la Moscova” se mai arată în respectivul memoriu tehnico-economic.

După cum se poate vedea şi din harta alăturată, postată pe forumul de infrastructură skyscrapercity.com de utilizatorul noikia 2010 actuala reţea de metrou a Bucureştiului a mai păstrat doar câteva elemente din vechiul proiect (în special lagistrala Est-Vest) dar unele proiecte actuale de extindere, cum ar fi linia Colentina-Rahova, îşi au originia în studiul din 1953.