Manfred Weber: Adoptarea planului de relansare economică a UE fără Polonia și Ungaria este posibilă din punct de vedere tehnic și legal

Într-un interviu publicat de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, premierul Morawiecki a insistat că se opune acestui mecanism întrucât el ”poate fi folosit de manieră arbitrară şi cu motivaţii politice”.

”Acesta este paradoxal pentru că este un mecanism care ocoleşte tratatele europene. Un mecanism care se presupune că garantează respectarea statului de drept, dar este el în sine o încălcare fundamentală a statului de drept”, notează şeful guvernului polonez. El mai crede că această dispută poate duce la o ruptură a UE.

Tot joi, la Budapesta, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a reafirmat că Ungaria va continua să blocheze bugetul UE, dar rămâne dispusă pentru a continua negocierile în vederea găsirii unei soluţii acceptabile pentru toţi.

”Nu putem accepta propunerile în forma actuală”, a mai spus şeful de cabinet al lui Viktor Orban. Acesta din urmă a calificat drept ”ipocrite” aşteptările ca Ungaria să fie recunoscătoare pentru fondurile europene, dat fiind că statele mai bogate din vestul Europei, ”cu Germania în frunte”, scot anual din Ungaria circa 6 miliarde de euro, în timp ce fondurile accesate în fiecare an de această ţară din bugetul UE sunt de circa 4 miliarde de euro. ”Apartenenţa Ungariei la UE nu costă Germania bani, ci ei profită de pe urma noastră”, a susţinut Viktor Orban, citat de MTI.

Dar liderul grupului popularilor europeni (PPE) din Parlamentul European, germanul Manfred Weber, a confirmat joi că există variante legale prin care planul de redresare ”Next Generation” să fie pus în practică fără participarea Poloniei şi Ungariei.

”Este tehnic şi legal posibil. Şi este realizabil”, a spus Weber la o întâlnire online cu corespondenţii de presă străini în Germania. El a menţionat ca posibilă variantă concretă un acord interguvernamental de cooperare consolidată – mecanism permis de tratatul UE – între celelalte 25 de state membre ale blocului comunitar.

Acuzând Polonia şi Ungaria că sunt ”iresponsabile” şi că ”se joacă cu focul”, Weber a mai susţinut că inclusiv bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie ocolind veto-ul acestor ţări, dar într-un aşa-numit mod de urgenţă. Acesta ar însemna, spune Weber, că unele capitole bugetare nu ar putea fi disponibile, cum ar fi fondurile pentru politica de coeziune, ceea ce ar afecta de asemenea cele două ţări.

După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul ”Next Generation” care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro.

Acest mecanism de condiţionalitate, adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări.

Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.

În orice caz, chiar dacă astăzi cele 27 de state membre ar reuşi să deblocheze fondul de redresare, Comisia Europeană estimează că statele UE nu vor putea începe să acceseze sumele prevăzute în acest fond mai devreme de iunie 2021, întrucât mai este nevoie de timp pentru procesele de ratificare în statele membre şi de aprobarea executivului comunitar pentru planurile naţionale de redresare, a declarat agenţiei EFE un responsabil european.

Cât despre bugetul multianual, pentru ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021 este nevoie ca liderii celor 27 de state membre să-l aprobe la summitul din 10-11 decembrie, astfel încât Parlamentul European să-l poată vota în timpul rămas până la sfârşitul anului.