„Mani pulite”. Efectul DNA: nimeni nu mai semnează nimic. Infrastructura, victimă colaterală

Economica.net
22 01. 2016
catuse_bani_5667337_00610400_40675500_06278600

Lupta împotriva corupţiei din România este asimilată campaniei „Mani pulite” (mâini curate) din Italia anilor ’90, care a dărâmat vechile partide şi a dizolvat consilii locale, iar la un moment dat mai mult de jumătate din membrii Parlamentului erau urmăriţi penal.

Pe masa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sunt în prezent aproximativ 10.000 de dosare, sute de funcţionari publici fiind în diverse etape ale urmăririi penale. Campania anticorupţie a dărâmat guvernul Victor Ponta, l-a dat jos pe primarul Capitalei, Sorin Oprescu, şi a provocat demisia fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov, notează Bloomberg.

Unul dintre efectele luptei împotriva corupţiei este însă îngheţarea investiţiilor publice. Reprezentantul pentru România al Băncii Europene de Investiţii, Dieter Dumlich, a declarat pentru Bloomberg că Banca a aprobat fonduri de 1,7 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, dar „nu găseşte” funcţionari publici români dispuşi să semneze pentru bani, de frică să nu încalce legea şi să ajungă în vizorul DNA. Toate acestea într-o ţară aflată pe locul 85 din 144 în topul Forumului Economic Mondial privind infrastructura, cu drumuri considerate mai proaste decât în Bangladesh sau Camerun.

Anxietatea din primării şi ministere este confirmată şi de omul de afaceri Ion Ţiriac. Fostul tenismen a renunţat la proiectul construcţiei unui patinoar olimpic în Bucureşti în parteneriat cu Primăria. Ţiriac ar fi adus 2 milioane de euro din investiţie, urmând ca administraţia locală să contribuie cu „un teren din apropierea Primăriei” şi să faciliteze atragerea de fonduri UE. Ţiriac susţine că a pierdut mai mult de doi ani pentru a obţine avizele necesare, pentru ca în final funcţionarii din primărie să evite să-şi asume responsabilitatea.

„Le e frică să şi respire de frică să nu intre în vizorul procurorilor anticorupţie”, spune Ţiriac că a fost semnalul primit de la autorităţi, potrivit Bloomberg.

Desigur, una dintre prinicpalele cauze ale stării deplorabile a infrastructurii din România este deturnarea sistematică banilor publici, care au ajuns în buzunarele politicienilor şi clientelei, comentează pentru Bloomberg Victor Alistar de la Transparency International.

În 2015, doar jumătate din fondurile alocate pentru investiţii publice au fost cheltuite. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a descris anul trecut situaţia drept o „grevă de semnătură” din partea primarilor şi funcţionarilor publici, care se tem să nu încalce vreo lege.

„Orice funcţionar public care aplică corect legea nu are de ce să se teamă”, dă asigurări ministrul Justiţiei, Raluca Prună, citată de Bloomberg.