Acest proiect de lege, intitulat „directiva Copyright”, este menit să pună la punct o legislaţie europeană care nu a mai fost actualizată din 2001. O primă versiune a textului a fost prezentată de către Comisia Europeană (CE) în seprembrie 2016. Documentul a făcut obiectul mai multor revizuiri. Iar versiunea sa finală urmează să fie supusă votului eurodeputaţilor marţi.
Însă textul este criticat.
În vizorul manifestanţilor se află Articolul 13 al acestei reforme, care obligă platforme ca YouTube să filtreze conţinuturi pe care le propune în vederea descărcării, cu scopul de a-i proteja pe deţinătorii de drepturi. Însă, apărătorii unui Internet liber consideră că acest lucru riscă să reprezinte o formă de cenzură.
Această reformă are, de asemenea, susţinători. Ei au manifestat, de asemenea, sâmbătă, la Berlin. Între ei se află artişti, editori, graficieni. Ei subliniază că acest lucru va permite apărarea drepturilor lor de creatori.
ARTICOLUL 11
Alt articol aflat în vizorul opozanţilor este Articolul 11, care preconizează crearea unui „drept vecin” dreptului de autor al editorilor de presă. El ar urma să permită presei să fie mai bine remunerată la reutilizarea online a producţiei lor de către agregatori de informaţii precum Google News sau reţele de socializare precum Facebook.
Aceste platforme sunt acuzate că profită de aceste conţinuturi, deturnând câştigul din publicitate care ar trebui să le revină editorilor.
Într-un material publicat vineri, peste 260 de jurnalişti şi fotografi europeni au apreciat că adoptarea acestei directive este „o chestiune de viaţă şi de moarte pentru presă şi de supravieţuire a multor artişti şi autori”.