Manuel Donescu, Ministerul Economiei: Strategia de export ar putea fi gata în toamnă – INTERVIU

Acesta a vorbit şi despre evoluţia exporturilor şi pătrunderea pe noi pieţe, dar şi despre activitatea Birourilor de Promovarea a Comerţului Exterior şi cum ar putea fi îmbunătăţită aceasta.

AGERPRES: Se lucrează de ceva vreme la o strategie de export. A fost finalizată, mai aveţi de lucru la ea?

Manuel Donescu: Nu este finalizată. Noi lucrăm la această strategie, sperăm să fie undeva în toamnă. Dorim să ne armonizăm cu strategia de competitivitate a Uniunii Europene, cu Strategia de reindustrializare a României şi cu Strategia de specializare inteligentă. Este o componentă a programului demarat la nivelul Ministerului Economiei şi trebuie să ne armonizăm. De exemplu, acele sectoare prioritare. Noi nu putem stabili că sunt nişte sectoare prioritare, iar alţi colegi de la politici industriale să vină cu altele. Trebuie să lucrăm în echipă şi să gândim această strategie, inclusiv pe componenta de export, împreună.

Credem că este mult mai bine să mergem şi noi pe cadrul financiar european. Ca o constatare generală: trebuie să fim pregătiţi de strategii pe termen mediu, să nu mai mergem pe strategii pe termen scurt, care nu ne ajută. Demarăm o strategie, ne oprim undeva la jumătate, reluăm sau nu mai reluăm anumite aspecte…

AGERPRES: Ce noutăţi aţi inclus sau veţi include în Strategia Naţională de Export 2012-2016? Ce modificări au fost făcute la această strategie?

Manuel Donescu: Principala noutate este abordarea acestei strategii din perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020. Noua Strategie Naţională de Export 2014-2020 vizează în special continuarea modificărilor structurale ale exportului, cu accent pe creşterea ponderii bunurilor şi serviciilor cu valoare adăugată ridicată. Ne propunem, împreună cu mediile de afaceri, ca firmele româneşti să capteze şi să adauge valoare pe lanţul valoric naţional, printr-un grad de specializare sporit pe lanţurile valorice europene şi mondiale; extinderea bazei de exportatori români şi creşterea numărului de operatori economici care accesează instrumentele de promovare a exportului; reorientarea geografică a exporturilor pe pieţele non-UE.

Pe termen scurt, avem în vedere atât promovarea sectoarelor cu pondere la export (construcţii de maşini, industria electronică şi electrotehnică, industria alimentară, industria navală, mobila) cât şi a produselor cu valoare adăugată ridicată din sectoare emergente precum componente auto, agricultura ecologică, protecţia mediului, IT, design. Încercăm să atragem un număr cât mai mare de participanţi la astfel de evenimente şi, în special, de firme noi exportatoare care să fie posesoare de branduri sau de produse inovative şi să orientăm acţiunile promoţionale către pieţele din afara UE, cu precădere către pieţe ţintă din ţări emergente (Federaţia Rusă, ţările ex-Iugoslave, Asia şi Orientul Mijlociu).

Nu în ultimul rând, vom promova oferta de export a IMM-urilor, inclusiv din regiunile de dezvoltare ale României, precum şi a clusterelor existente în România. Mai avem în vedere dezvoltarea de instrumente de susţinere specializate pe grupe de exportatori (sistemul passport to export pentru cei începători, potenţiali exportatori), promovarea brandurilor pentru cei mai avansaţi, susţinerea clusterelor de export sau reţelelor şi platformelor de export; proiectarea, pornind de la portalul de comerţ, a unui sistem integrat de informaţii şi cunoştinţe de comerţ internaţional, planificarea liniilor de export şi măsurarea cu acurateţe a impactului SNE; dezvoltarea brandurilor sectoriale sau regionale de export pentru a susţine noua identitate competitivă a României; susţinerea firmelor inovative sau a consorţiilor de firme care se vor specializa inteligent la nivel regional.

De o atenţie deosebită pentru activitatea de export analizată în cadrul reuniunilor lunare ale Consiliului de Export se bucură armonizarea strategiilor sectoriale şi intersectoriale cu Strategia Naţională de Export.

AGERPRES: Ce domenii incluse în Strategia Naţională de Export 2012-2016 sunt prioritare în acest an, în condiţiile în care 2012 a fost anul promovării produselor agroalimentare pe pieţele externe?

Manuel Donescu: În Strategia Naţională de Export 2012-2016 sunt vizate, mai ales, produsele cu grad sporit de valoare adăugată, creative, inovative, care pot conferi o nouă identitate competitivă României pe pieţele externe. Promovarea acestora pe pieţe ţintă, respectiv grila piaţă -produs, urmăreşte în principal: produsele agro-alimentare cu focalizare pe agricultura bio, în special produse procesate, pe pieţele din: UE (Germania, Spania, Franţa), Federaţia Rusă, China, SUA şi Orientul Mijlociu, Coreea de Sud, Japonia, Venezuela; industrii bazate pe creativitate şi inovare cu accent pe design, audio-vizual, artizanat, cercetare-dezvoltare: toate zonele geografice; sectorul energetic, inclusiv energii regenerabile: Orientul Mijlociu, CSI; construcţii de maşini: state membre CSI, Balcani, Turcia, Orientul Mijlociu, Asia, Brazilia, Mexic, Argentina, Columbia, UE; autoturisme şi alte mijloace de transport, inclusiv componente: Orientul Mijlociu, Columbia, Brazilia, Maroc, Federaţia Rusă, UE; vin: Rusia, AELS, China, Japonia, Brazilia, Mexic, UE; mobilă: Rusia, alte ţări membre CSI, Orientul Mijlociu, SUA, America Centrală şi de Sud, UE; produse chimice, mase plastice şi produse farmaceutice: Turcia, Balcani, Asia, Orientul Mijlociu, America Centrală şi de Sud, UE; produse metalurgice: state adiacente Mării Negre (OCEMN), Balcani, Brazilia, Mexic, Canada şi SUA; IT&C: Balcani, CSI, UE, Japonia, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, SUA, Canada, Mexic, Argentina, Chile, UE; confecţii, îmbrăcăminte şi încălţăminte: Rusia, AELS, Balcani, SUA, Canada, Japonia; servicii logistice şi de re-export: China şi alte ţări asiatice, UE, SUA, Canada, Mexic, ţări arabe.

AGERPRES: Comisia Naţională de Prognoză estimează pentru acest an o creştere a exporturilor cu 3,7% şi a importurilor cu 5,4%. Care sunt produsele care vor impulsiona exporturile, respectiv importurile, şi către ce ţări se vor îndrepta acestea?

Manuel Donescu: Cele mai reprezentative creşteri la export în acest an, peste medie, se estimează la: autovehicule de transport rutier (peste 5%) precum şi părţi şi accesorii autovehicule şi vehicule aeriene (peste 17%), mai ales către Germania, Franţa, Italia, Federaţia Rusa, Turcia; produse electronice, electrotehnice şi optice (peste 4%), către Germania, Italia, Ungaria, Franţa, Olanda; produse farmaceutice de bază şi preparate farmaceutice (circa 14%), în principal spre Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Franţa, Danemarca; mobilă (circa 14%), către Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Olanda, produse rezultate din prelucrarea lemnului (peste 11%), către Italia, Japonia, Turcia, Egipt, Germania; produse agroalimentare (circa 6%), din care mai ales cereale în Egipt, Spania, Arabia Saudită, Italia şi Spania, seminţe oleaginoase in Spania, Ungaria, Franţa, Turcia, Olanda.

Estimările privind importurile prevăd creşteri peste medie la produse agroalimentare (circa 30%), mai ales din Ungaria, Germania, Polonia, Bulgaria, Olanda şi Italia, calculatoare şi produse electronice, electrotehnice şi optice (circa 14%) în principal din Germania, Franţa, Italia, R. P. Chineză, Ungaria, mijloace de transport (circa 12%), din Germania, Franţa, Italia, produse de cocserie şi obţinute din prelucrarea ţiţeiului (circa 10%) în principal din Kazahstan, Federaţia Rusa, Polonia.

AGERPRES: Cum comentaţi dinamica exporturilor din ultimii cinci ani? Care sunt domeniile de export cu cel mai mare potenţial?

Manuel Donescu: Exporturile României în ultimii cinci ani (2012 faţă de 2008) au crescut pe ansamblu cu 34%, grupele de produse cu cele mai semnificative creşteri fiind produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică), reprezentând circa 43% din total export România, creştere 33,8%; principalele pieţe de export sunt Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Federaţia Rusa; produse ale industriei chimice şi mase plastice, reprezentând circa 16% din total export România, creştere 57,8%; principalele pieţe de export fiind Germania, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Italia, Franţa; produse agroalimentare, reprezentând circa 9% din total export România, creştere 57,8%; principalele pieţe de export sunt Egipt, Spania, Arabia Saudită, Italia, Ungaria, Franţa, Turcia, Olanda; mobilă şi alte produse ale industriei lemnului, reprezentând circa 8% din total export România, creştere 46,4%, principalele pieţe de export fiind Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Olanda, Japonia, Turcia.

AGERPRES: Se vorbeşte în ultimul timp despre promovarea produselor româneşti în ţări din afara Uniunii Europene, precum SUA, Palestina, China, Africa de Nord etc. Ce măsuri se au în vedere în acest sens?

Manuel Donescu: Pieţele din Asia au devenit interesante. Pornind de la statistici veţi vedea că principalele creşteri sunt în zone non UE, fie că vorbim de Asia, fie că vorbim de fostele state CSI. Sunt creşteri semnificative. Anul trecut, volumul exporturilor a scăzut cu 0,5%, dar în zonele non UE a crescut. 71% din exportul românesc merge către piaţa UE, iar la importuri, din UE provin 73-74%. Unii îşi puneau problema de ce mergem noi în afara UE, nu sunt produsele noastre competitive în Europa? Nu asta este ideea. Ideea este că trebuie să găseşti un echilibru şi criza economică şi financiară a arătat acest lucru. Dacă scade consumul pe piaţa UE trebuie să am posibilitatea să reorientez acest export pe pieţe emergente, în dezvoltare. De exemplu, China este privită mai mult ca exportator, dar este un importator foarte mare. S-a dezvoltat în zona asiatică foarte mult o clasă de mijloc, înstărită, cu putere foarte mare de cumpărare. În timp ce în UE cererea a scăzut, în cealaltă parte cererea a crescut şi atunci eu trebuie să reorientez exporturile unde există cerere. Statele emergente şi în dezvoltare ca cele din Asia de Est au ajuns de la exportatori necompetitivi la exportatori de nivel mondial. Este foarte important să colaborăm şi cu ei mai mult. E un context la nivel mondial de care trebuie să beneficiem, să folosim aceste modificări ca oportunităţi pentru exportatorii români.

Orientările actuale în comerţul exterior românesc vizează, în principal, adaptarea actualelor structuri la necesitatea de punere cât mai bine în valoare a potenţialului economiei româneşti pe pieţele externe, printr-o raportare oportună la exigenţele acestora şi la competiţia în planul relaţiilor economice globale. Strategia ministerului solicită diversificare pieţelor de export, reorientarea tot mai accentuată a exporturilor către ţări cu economii emergente şi neafectate de criză din Asia de Sud-Est, Africa şi Orientul Mijlociu şi ţări cu economii în dezvoltare din America Latină. Această nouă viziune strategică şi-a arătat deja roadele, exporturile în afara Uniunii Europene crescând cu 2,6% în 2012, pe când cele în interiorul UE au scăzut cu 1,7%, la valori exprimate în euro.

China şi India reprezintă pentru România o importantă destinaţie la exportul unei game largi de produse româneşti, inclusiv maşini, echipamente şi utilaje tehnologice, dar şi de bunuri de consum şi produse agroalimentare, pieţele respective putând fi abordate şi prin prisma realizării de proiecte economice în domeniile în care România are tradiţie şi experienţă, în special energie, petrol şi gaze, realizarea de capacităţi de producţie în industria cimentului, siderurgie, chimie etc. Demn de relevat este faptul că deficitul comercial cu China a fost redus cu 437 milioane euro în 2012.

În pofida recesiunii economice, schimburile comerciale ale României cu SUA au crescut cu 11% în 2012, ceea ce arată că dimensiunea economică va avea tot mai multă substanţă în cadrul parteneriatului strategic, iar relaţiile bilaterale devin mai profunde şi mai puţin sensibile la factorii conjuncturali. Ministerul şi reprezentanţii comerciali din zona nord americană urmăresc informarea exportatorilor români cu privire la potenţialul şi specificul pieţei SUA (concurenţă, modalităţi de livrare, condiţii de comercializare, preţuri etc.) pentru a putea pregăti oferte competitive şi pentru a selecta cele mai eficiente strategii de promovare a produselor proprii.

AGERPRES: Măsuri identice aveţi în vedere şi pentru piaţa africană?

Manuel Donescu: Dezvoltarea relaţiilor comerciale şi de cooperare cu ţările din Africa şi Orientul Mijlociu reprezintă o componentă importantă a relaţiilor economice externe ale României, această zonă comercială înregistrând an de an o creştere semnificativă. Aş dori să evidenţiez faptul că, în relaţiile economice cu aceste ţări, s-a înregistrat permanent o balanţă comercială activă, cu toate că majoritatea importurilor de ţiţei, combustibili, precum şi alte materii prime necesare industriei se realizează din Africa şi Orientul Mijlociu.

Amplificarea relaţiilor economice bilaterale cu ţările din zona Asia-Oceania este o componentă esenţială a relaţiilor economice externe ale ţării noastre datorită potenţialului economic şi financiar al acestor state.

AGERPRES: Ce produse credeţi că ne pot face atractivi?

Manuel Donescu: Am făcut studii produs/piaţă, piaţă/produs. Nu trebuie să mergem neapărat pe anumite produse. Trebuie să vedem unde suntem performanţi, unde avem sectoare emergente şi aici aş sublinia componente auto, IT, design. Dar în general noi avem produse inovative, avem acele branduri proprii. Nu se mai merge pe o strictă specializare ca înainte, în care un stat era specializat pe o anumită producţie. Acum eşti într-un lanţ de fabricaţie. Problema noastră este unde ne situăm pe acel lanţ. Nu se mai fabrică un produs într-o singură ţară. Se fac componente. Noi unde ne situăm pe acest lanţ? Suntem cu forţa de muncă sau avem şi noi tehnologie pe care o adăugăm aici?

AGERPRES: Cum poate fi îmbunătăţită activitatea Biroului pentru promovare comercială din străinătate?

Manuel Donescu: În primul rând birourile sunt marcate de lipsa de resurse umane. În 2010, de la 130 de reprezentanţi în străinătate am ajuns la 80. Am mai văzut şi eu în presă. S-a discutat despre salarii…Este o falsă problemă, mai ales că nu stabilim noi salariile, sunt stabilite prin lege pentru corpul diplomatic. Sigur că ne preocupă îmbunătăţirea activităţii acestora, dar nu e o problemă de o persoană sau alta, e o problemă de sistem. Noi vrem să îmbunătăţim sistemul, să vedem ce putem aduce în acest sistem, care totuşi s-a menţinut în linii mari după 1989 la fel. Aceste birouri sunt imaginea noastră în străinătate şi au această funcţie de reprezentare, de asistenţă, de promovare a exporturilor, de a identifica potenţiali investitori străini. Dar cum gândim acest sistem? Ce poate face o singură persoană? Cum poate gestiona o relaţie comercială cum e cea cu Germania sau cu Franţa, cu care avem schimburi foarte mari? De aceea ne gândim la îmbunătăţirea sistemului din această perspectivă: ce putem aduce, cum putem dezvolta un parteneriat public-privat care să conducă la extinderea schemei de reprezentare, la posibilitatea angajării unor experţi locali. Văd acest consilier economic lucrând într-o echipă. Complexitatea şi volumul de activitate conduc la această idee. El trebuie să fie un coordonator şi să aibă nişte experţi locali eventual foarte bine specializaţi.

Ne gândim să găsim o formulă cât mai potrivită în acest sens. Se are, de pildă, în vedere, încheierea unui protocol de colaborare cu sistemul Camerelor de Comerţ bilaterale din România sau a filialelor acestora din străinătate. Un exemplu în acest sens îl constituie Biroul de reprezentare deschis în 2012 la Beijing de Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB).

După cum se cunoaşte, activitatea reprezentantului economic comercial din BPCE are o componentă instituţională, îndeplinind sarcinile ataşatului economic la ambasadă (cooperare economică, susţinerea dialogului instituţional între administraţia centrală a ţării de reşedinţă cu cea a ţării trimiţătoare, sarcini de reprezentare), respectiv, o componentă de promovare comercială, în cadrul căreia întreprinde demersuri pentru atragerea investiţiilor străine din ţara de reşedinţă şi demersuri în vederea promovării produselor si serviciilor firmelor româneşti.

Promovarea în sine, este o activitate a mix-ului de marketing, prin care se utilizează cele mai adecvate instrumente în vederea atingerii obiectivelor propuse. În activitatea sa, reprezentantul economic comercial extern este susţinut din minister cu informaţii şi date de comerţ internaţional şi bilateral, cu oferta de export a firmelor româneşti.

AGERPRES: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă exportatorii români şi ce măsuri aveţi în vedere pentru sprijinirea acestora?

Manuel Donescu: România, ca stat membru al Uniunii Europene, aplică politica comercială comună şi participă activ la noile provocări lansate de Comisia Europeană prin extinderea reţelei de acorduri de comerţ liber între UE şi ţări terţe partenere. Prin aceste acorduri, UE îşi doreşte o deschidere semnificativă a accesului pe piaţă pentru produsele europene, deci şi româneşti, noua generaţie de acorduri de comerţ liber incluzând şi serviciile, nu numai bunurile. Această nouă generaţie de acorduri de comerţ liber se adresează şi barierelor netarifare din calea comerţului, un factor decisiv în unele cazuri pentru deschiderea accesului pe piaţă.

Un exemplu foarte bun este Acordul de comerţ liber UE – Coreea, care a însemnat pentru România o creştere semnificativă a exporturilor pe această piaţă, cu aproximativ 45% în anul 2012 faţă de 2011. Estimăm că un fenomen similar se va produce şi în cazul Japoniei după finalizarea acordului. Din luna martie se aplică şi Acordul de comerţ liber UE – Peru şi Columbia, urmând ca în perioada imediat următoare să aplicăm Acordul de Asociere UE – America Centrală, care include şi o componentă de comerţ (bunuri şi servicii). Şi pe acest palier al politicii comerciale comune se depun toate eforturile pentru sprijinirea exportatorilor români şi creşterea exporturilor de produse româneşti.

Desigur, o serie de probleme legate de dezvoltarea afacerilor în exterior vizează mediul de afaceri şi gradul de competiţie pe piaţa de referinţă. Există şi probleme legate de costurile de producţie şi de costurile logistice pe care le implică transportul mărfurilor în exterior. O altă ameninţare este legată de faptul că, la exportul românesc, firmele nu mai pot miza pe costul scăzut al forţei de muncă. Din acest motiv, acordăm o importanţă tot mai mare promovării produselor şi serviciilor cu mare valoare adăugată, cu o componentă importantă inovativă şi creativă.

Dacă ne referim la condiţiile de acces pe pieţele externe, mai putem adăuga lipsa de informare în ceea ce priveşte aceste aspecte, cât şi lipsa unei strategii eficiente de penetrare pe aceste pieţe a unor agenţi economici. Ministerul Economiei vine în sprijinul exportatorilor prin sistemul naţional de sprijinire a exporturilor româneşti, punând la dispoziţie instrumentele specifice de promovare.

AGERPRES: Vorbeaţi despre construirea unei organizaţii naţionale de susţinere, promovare şi dezvoltare a exportului. Puteţi detalia?

Manuel Donescu: Deşi organismul de specialitate, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS) s-a desfiinţat, atribuţiile specifice de promovare a comerţului fiind preluate de Ministerul Economiei, prin Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale, au fost păstrate elementele esenţiale, respectiv funcţionarea unor instrumente de sprijinire a exportului pentru companii şi existenţa unui parteneriat public-privat, prin Consiliul de Export.

Ministerul Economiei a făcut demersuri în acest sens, esenţială fiind capacitatea instituţională de a furniza servicii exportatorilor şi a asigura resursele umane şi financiare necesare, avându-se în vedere cele două reţele de promovare: externă şi internă.

Multe ţări au inclus la nivel ministerial organizaţiile naţionale de susţinere a exportului, conferindu-le o capacitate instituţională ridicată, un statut de autonomie şi de reprezentare externă, precum şi posibilitatea de a externaliza serviciile în sectorul privat. În ce ne priveşte, analizăm posibilitatea constituirii unui organism tip Trade Promotion Office (TPO), dar sub forma unei structuri private de drept public, cu management privat, care să acceseze fonduri europene consistente. În acest scop, intenţionăm să elaborăm un studiu (finanţat din fonduri europene) din care să rezulte modul optim de organizare a unei astfel de structuri. Avem în vedere mai multe modele de instituţii similare din mari ţări partenere precum Germania (GTI), Marea Britanie (UKTI), Franţa (UBIFRANCE), Austria (WKO). Un interes deosebit prezintă pentru noi şi modelul polonez, structură inclusă componenţa ministerului, care beneficiază şi de finanţare UE.

AGERPRES: Rusia este una dintre pieţele în care produsele agroalimentare româneşti nu au reuşit să intre. Ce veţi face pentru deschiderea acestei pieţe pentru producătorii români din industria alimentară?

Manuel Donescu: În comerţul cu ţările din afara spaţiului UE, Rusia a fost în 2012 al doilea partener comercial al României, după Turcia, cu o pondere de 12,3% din acest grup de ţări, al doilea partener de export, tot după Turcia, cu o pondere de 7,8% şi primul partener la importul României, cu o pondere de 16,5%. Cu toate acestea, a ocupat locul 3, după Kazahstan şi China, în topul ţărilor partenere care au contribuit la deficitul balanţei comerciale. În general, deficitul mare înregistrat este cauzat de importul de purtători de energie de pe piaţa rusă – produse petroliere, gaze naturale, cărbune energetic şi cocsificabil – ce reprezintă aproape constant aproximativ 90% din total import, influenţat inclusiv de preţurile mondiale ridicate pentru aceste produse. De evidenţiat, însă, reducerea valorii raportului dintre exportul rusesc şi exportul romanesc, de la 38 :1 în 2003 la 2,2:1 în 2012.

În anul 2012, exportul de produse alimentare, băuturi din România în Federaţia Rusă a atins valoarea de 2,8 milioane dolari (pondere 0,2%), înregistrând o creştere cu 64,7% faţă de anul precedent. Este vorba despre export de zahăr şi produse derivate (700.000 dolari), cacao şi produse derivate (600.000 dolari), preparate din legume, fructe (600.000 dolari), băuturi, lichide alcoolice (300.000 dolari), tutun (200.000 dolari). Piaţa rusă a produselor agroalimentare este caracterizată de o concurenţă deosebită între ţările exportatoare, importuri considerabile provenind din Turcia, Spania, Bulgaria, Grecia şi ţările CSI (Armenia, Turkmenistan, Tadjikistan, Uzbekistan, R. Moldova, Georgia, Abhazia etc), care practică preţuri mici.

După ridicarea în 2011 a restricţiilor temporare la exportul de produse de origine animală şi procesate din carne (nu şi pentru animale vii), companiile româneşti sunt obligate să parcurgă o procedură de acreditare conform legislaţiei ruseşti. Procedura obliga la inspectarea unităţilor de procesare, producţie-export de carne şi produse de originea animală din România de către serviciile competente ruse (Rosselhoznadzor), în vederea autorizării la exportul de produse de origine animală în Federaţia Rusă.

Aş remarca că ministerul sprijină, prin reţeaua externă a reprezentanţilor economici de la BPCE-uri, monitorizarea modului de desfăşurare a acţiunilor de punere în aplicare a programelor UE de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe, cu sprijin financiar comunitar şi naţional. Între pieţele ţintă se află şi Federaţia Rusă. Din 2010 până în prezent, cu sprijinul BPCE Moscova au fost sprijinite 21 de acţiuni APIA pentru mai multe programe de promovare pentru care se acordă sprijin financiar comunitar şi de la bugetul de stat. Între programele promovate se pot enumera: „Promovarea vinurilor de calitate pe piaţa din Rusia”, ‘Informarea consumatorilor de vinuri din Federaţia Rusă despre vinurile cu origine controlată şi de indicaţie geografică din UE”, „Programul interstatal pentru promovarea şi informarea privind fructele şi legumele prelucrate pe pieţele ţărilor terţe”, „Programul de informare şi promovare a produselor provenite din agricultura ecologică în ţări terţe”.

Pentru accesul produselor agroalimentare româneşti pe piaţa din Rusia, ne concentrăm eforturile şi pentru organizarea participării firmelor româneşti, sub pavilion naţional, la Târgul World Food Moscova, din luna septembrie.

Anul trecut, România a participat în Federaţia Rusă la 5 expoziţii internaţionale (3 participări cu pavilion naţional şi 2 participări în nume propriu) precum şi la 4 misiuni economice (3 misiuni economice finanţate parţial de la bugetul de stat şi o misiune economică cu participare în nume propriu).