Furnizorii care pun pe același raft și marca magazinului și brandul propriu vând de 48 de ori mai mult din marca retailerului. Studiu

În perioada 2021-2023, marcată de rate mari ale inflației și de presiuni la nivelul prețurilor (în special alimentare), retailerii au continuat să își dezvolte portofoliul de mărci proprii. De la 30% pe segmentul alimentar, în anul 2021, mărcile proprii au ajuns să reprezinte, în anul 2023, 34% din valoarea vânzărilor celor mai mari 10 lanțuri de retail din România,, potrivit unui raport al Consiliului Concurenței.

De asemenea, mărcile proprii au ajuns la aproximativ o treime din totalul produselor, indicând o abordare preferată tot mai frecvent de retaileri, creșterea fiind față de 2021 de 3 puncte procentuale.

România a ajuns astfel la 4 puncte procentuale diferență față de media europeană, unde ponderea mărcilor proprii în valoarea mărfurilor comercializate este de 34%, potrivit datelor publicate de firma de cercetare NielsenIQ.

În ultimele douăsprezece luni, ponderea produselor de marcă proprie în cele șaptesprezece țări analizate a crescut cu 1,7% (raportat la valoarea mărfii vândute).

Prezentăm, în figura următoare, clasamentul realizat de NielsenIQ, completat cu datele aferente României (pe baza cercetării realizate de Consiliul Concurenței).

De ce crește preferința consumatorilor pentru mărcile private? Prețurile sunt mai mici în cazul a 82% din situațiile analizate

Potrivit unui studiul McKinsey, 56% dintre europeni cred că mărcile private au aceeași calitate ca și mărcile private ale furnizorilor ( brandurile), iar 43% apreciază că raportul caliatte preț este similar, iar 47% dintre respondenți au spus că achiziționează mărci private datorită prețului mai bun deși le-ar cumpăra ocazional, chiar dacă ar avea buget mai ridicat.

Și în România analiza realizată de Consiliul Concurenței evidențiază faptul că percepția consumatorilor asupra prețurilor mărcilor private este în general corectă- produsele de marcă proprie tind să fie mai ieftine, având costuri de achiziție, prețuri de vânzare la raft mai mici și adaosuri comerciale mai scăzute. În 81,9% din situațiile analizate de Consiliu, prețul produsului de marcă proprie cel mai bine vândut a fost mai mic decât cel al produsului cel mai bine vândut comercializat sub marca furnizorului.

Analiza comparativă la nivelul adaosurilor practicate la cel mai bine vândut produs marcă a furnizorului și cel mai bine vândut marcă proprie a evidențiat și faptul că, pentru 60% din perechile de produse incluse în analiză (indiferent de retailer), adaosul pentru produsul de marcă proprie a fost mai mic decât adaosul pentru produsul similar comercializat sub marca furnizorului.

Cât despre adaosurile la produsele aceluiași furnizor (cel mai bine vândut produsul de marcă proprie vs produsul furnizorului ce a fabricat și respectivul produs marcă proprie) arată faptul că, pentru 70% din perechile de produse incluse în analiză (indiferent de retailer), adaosul pentru produsul de marcă proprie a fost mai mic decât adaosul pentru produsul similar al furnizorului care a produs și respectivul produs marcă proprie.

De asemenea, din analiza comparativă la nivel de cost unitar, respectiv de preț unitar pentru aceleași perechi de produse (cele mai vândute din fiecare categorie), s-a observat faptul că
în 75,9% din situațiile analizate, costul produsului de marcă proprie cel mai bine vândut a fost mai mic decât cel al produsului cel mai bine vândut comercializat sub marca furnizorului,

Din analiza comparativă la nivel de cost unitar, respectiv de preț unitar pentru aceleași perechi de produse ale aceluiași furnizor, Consiliul a descoperit că  în 76,6% din situațiile analizate, costul produsului de marcă proprie cel mai bine vândut a fost mai mic decât cel al produsului comercializat sub marca furnizorului, în 80,5% din situațiile analizate, prețul produsului de marcă proprie  a fost mai mic decât cel al produsului comercializat sub marca furnizorului.

Astfel, analiza comparativă a cantităților comercializate din cel mai bine vândut produs marcă proprie, respectiv produsul marca furnizorului care a produs și respectivul produs marcă proprie a evidențiat faptul că produsul marcă proprie se vinde în cantități de peste 48 de ori mai mari decât produsul furnizorului.

45,2% dintre produsele marcă proprie provin din România

În ceea ce privește proveniența produselor, a fost observat un procent mai scăzut de produse fabricate în România, pentru produsele de marcă proprie (45,2%), față de situația agregată, la nivelul tuturor produselor comercializate (51,4%).

„Acest lucru se datorează, în mare parte, unor retaileri care au un model de afaceri bazat în mare măsură pe bunuri de marcă proprie produse în afara țării. În cazul eliminării din analiză a acestora, situația se echilibrează, procentul bunurilor fabricate în România fiind mai mare în cazul mărcilor proprii (65,5%), prin comparație cu situația observată la nivelul mărcilor furnizorilor (63,5%)”, spun analiștii Consiliului care au inclus în  analiză aproximativ 75% din piața de retail.