„Nu putem trimite cererea la Comisia Europeană – de cererea de plată numărul 3 vorbesc – fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei. Şi mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am aşteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană decât să-l trimitem şi să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecinţe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilităţii financiare a României. Trebuie să ne gândim şi la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în pieţele financiare sau cursul de schimb valutar sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene”, a declarat Marcel Boloş.
Întrebat dacă ar putea exista o influenţă asupra cursului leu/euro dacă această cerere ar fi respinsă, el a menţionat că „există acest risc, de instabilitate financiară”.
„Şi cred că toată lumea este conştientă că atunci când organismele financiare internaţionale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei, de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred, de fiecare dată, că e bine atunci când transmitem cerea de plată, mai ales când discutăm de jaloane şi ţinte sensibile, să avem maturizate jaloanele şi temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicaţii pe care ni le asumăm”, a susţinut Boloş.
El a atras atenţia că nu este de principiul „Să ne grăbim pentru a respecta termenul”, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România.
„În acest caz, trebuie să avem puţină răbdare, pentru că este mai bine să avem temele făcute”, a subliniat ministrul.
Şeful de la Investiţii şi Fonduri Europene a menţionat că în prezent se află în plin proces de implementare a jaloanelor şi ţintelor ce trebuiau îndeplinite în trimestrul 4 al anului 2022.
„Aici avem un număr de 55 de jaloane şi ţinte care sunt aferente cererii de plată nr. 3, iar termenul ca aceste documente să fie depuse la Comisie, la mijlocul semestrului I al anului viitor, deci în martie 2023, ar trebui să depunem cererea de plată nr. 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro”, a precizat acesta.