Marcel Ionescu-Heroiu, BM: Anul acesta România a depăşit Ungaria ca PIB pe cap de locuitor, ceea ce este o premieră

„În 2020, România a depăşit Slovacia, ca PIB pe cap de locuitor, iar anul acesta ţara noastră a depăşit Ungaria, ceea ce este o performanţă economică unică, este o premieră. Dacă tendinţele se menţin într-un orizont de timp de unul-doi ani, vom depăşi Polonia”, a declarat oficialul BM la videoconferinţa Caravana Smart City Sibiu, organizată de Asociaţia Română Pentru Smart City, împreună cu Primăria Municipiului Sibiu, conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Marcel Ionescu-Heroiu a vorbit despre importanţa menţinerii atractivităţii zonelor urbane funcţionale şi capitalul uman pe care îl atrag.

„Zonele urbane funcţionale din România sunt cele care duc greul economiei, acestea fiind zonele unde, cel puţin 15% din forţa de muncă face naveta către un oraş sau municipiu, ele generând 98% din PIB-ul României. Astfel, dacă ele nu funcţionează, economia nu merge. Practic, ceea ce contează sunt oamenii, productivitatea şi consumul”, a spus el.

Expertul a subliniat corelarea între leadershipul local şi dezvoltarea locală, apreciind că oraşele dezvoltate aduc beneficii pe mai multe domenii, inclusiv sănătatea, arătând că Sibiul este în top 5 la rata de vaccinare la nivel naţional.

Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, a semnalat că Sibiul este pe locul 4 în ceea ce priveşte venitul mediu brut şi are excedent bugetar, iar investiţiile realizate la nivelul municipiului Sibiu sunt investiţii în infrastructura profundă, sunt lucrări de apă şi canalizare, iluminat public ecologic, în toate investiţiile punem accentul pe durabilitate.

Ea a adăugat că Sibiul are în plan dezvoltarea tuturor verticalelor smart city, cu accent asupra smart living şi smart mobility.

„Ne concentrăm foarte mult pe pistele de biciclete. Ele nu sunt încă utilizate la maxim, dar sperăm ca acest lucru se va schimba atunci când vom avea mai multe piste sigure. Numai în ultima lună am dat în funcţiune 8,2 kilometri de piste. Însumează încă 16,5 kilometri, urmează pistele de pe malul Cibinului” a completat primarul.

De asemenea, Astrid Fodor a subliniat importanţa reformei administrative.

„M-aş bucura dacă guvernanţii ar mai consulta planificatorii urbani şi s-ar mai gândi la o reformă administrativă. Din punctul meu de vedere, este absolut necesară o reformă administrativă în România şi în al doilea rând, Zona Metropolitană. Până nu se lucrează cu toată seriozitatea şi cu toată aplecarea asupra unei legi a zonelor metropolitane, aş acum sunt ele acum, cum funcţionează ele acum, nu aduc beneficii aproape deloc. Şi mai ales nu aduc beneficii metropolei, adică aceluia care duce tot greul. Noi suntem victimele dezvoltării de lângă noi, acolo unde s-au dezvoltat la întâmplare, nu există infrastructură educaţională, nu există infrastructură culturală. Noi, Sibiul, ne confruntăm cu această sufocare, iar legislaţia nu ne ajută. Dacă nu există o legislaţie în care se stabileşte un drept de veto sau ca metropola să aibă ceva de spus, această asociaţie nu va funcţiona”, a punctat primarul Sibiului.

La rândul său, Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, a afirmat că, după cinci ani, este în sfârşit momentul să vorbim de exemple de bune practici din România.

„Comunităţile noastre s-au dezvoltat, au ajuns să pună în practică ceea ce au văzut ani de zile în afara ţării, au adăugat contextul local şi au ajuns să fie ele însele modele de urmat în ţară”, a spus Dumitraşcu.

El a acceptat provocarea de a prelua la nivelul asociaţiei demersurile privind urbanizarea responsabilă şi reprezentarea intereselor municipiilor în privinţa reformei administrative.

„Vizăm constituirea unor grupuri de lucru cu experţi pentru identificarea soluţiilor concrete de planificare şi dezvoltare a zonelor metropolitane, astfel încât acestea să fie în beneficiul oraşelor. Avem răbdarea şi insistenţa necesare reuşitei unui astfel de demers”, a subliniat preşedintele ARSC.

Cristian David, preşedintele Institutului pentru Libertate şi Democraţie, a vorbit despre importanţa elementelor de abordare strategică în planificarea urbană şi a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte activitatea planificatorilor urbani, care ar trebui să imagineze viitorul oraşelor, plecând de la datele la care au acces.

„La nivel global tendinţa de urbanizare arată că 1,3 milioane oameni se relochează săptămânal în oraşe, în 2040 aproximativ 65% din populaţia globală va fi în oraşe, iar oraşele din topul primelor 600 vor genera 60% din produsul intern brut global. Planificatorii urbani au acces la aceste cifre, astfel că pot evita să fie puşi în urma acestor evoluţii dinamice. Astfel, strategia marilor oraşe trebuie să fie integrată şi extinsă la nivel metropolitan, încorporând zonele periurbane, faţă de care oraşele joacă rol de catalizator”, a explicat David.

Traian Urban, director Innovation Hub East, a prezentat soluţii adoptate de municipalităţi cu un puternic caracter istoric, care se confruntă cu aceleaşi provocări în materie de mobilitate. Astfel expertul a indicat câteva soluţii potrivite pentru spaţiile aglomerate, ale oraşelor active, bogate în evenimente culturale şi o viaţă socială energică, printre acestea aflându-se un chatbot ghidat de inteligenţa artificială pentru asistarea turiştilor în planificarea vizitei, sau soluţii de management al traficului pietonal.