„Guvernul (n.n. – Suediei) le-a cerut forţelor armate suedeze să furnizeze până la trei nave de război şi un avion de supraveghere aeriană şi maritimă, ASC890″, a precizat Ulf Kristersson.
Mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi electric au fost secţionate în Marea Baltică în ultimele luni. Lideri politici europeni şi experţi suspectează atacuri de „război hibrid” orchestrate de Rusia.
Liderii ţărilor NATO cu ieşire la Marea Baltică se vor reuni marţi la Helsinki pentru a discuta despre securitatea în regiune, fiind aşteptată şi participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Reuniunea se va concentra pe „întărirea prezenţei NATO în Marea Baltică şi răspunsul la ameninţarea pusă de flota fantomă a Rusiei”, a declarat preşedintele finlandez Alexander Stubb într-un comunicat săptămâna trecută.
Finlanda a declarat vineri că NATO va trimite două nave, în timp ce Forţa Expediţionară Comună (JFF), condusă de Regatul Unit şi din care fac parte ţările nordice şi baltice, precum şi Olanda, a anunţat luni că va întări supravegherea infrastructurilor submarine în Marea Baltică.
Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 şi patru cabluri de telecomunicaţii ce leagă Finlanda şi Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicaţii în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 şi 18 noiembrie.
Eagle S, un petrolier sub pavilionul insulelor Cook, care ar face parte din „flota fantomă” rusă, este suspectat de poliţia finlandeză de „sabotaj” la cabluri în ziua de Crăciun.
„Flota fantomă” este un termen ce desemnează nave adesea învechite, prost asigurate şi exploatate sub pavilion străin, acuzate să sunt utilizate de Rusia pentru a ocoli sancţiunile occidentale, transportând petrolul său aflat sub embargo