”Guvernul se teme să prezică acum câţi bulgari şi români vor veni aici pentru că administraţia precedentă a subestimat masiv cifrele de la extinderea UE din 2004. Ea a prognozat că sub 20.000 de est-europeni vor sosi în Marea Britanie, dar datele Oficiului naţional de statistică arată că peste 600.000 de lucrători din cele 10 state ce au intrat în Uniune în 2004 munceau anul trecut pe teritoriul britanic. Deja statisticile arată că populaţia României a scăzut cu mai mult de 12% după 2002 întrucât sute de mii de persoane părăsesc ţara lovită de sărăcie pentru a ajunge în ţări mai bogate, precum Marea Britanie”, explică Bloom, membru al UKIP, afiliat grupului europarlamentar Europa Libertăţii şi a Democraţiei.
Datele de la ultimul recensământ din România indică faptul că migraţia şi rata scăzută a natalităţii au dus la scăderea populaţiei României până spre 19 milioane de persoane, o reducere de aproape 3 milioane de persoane în ultimii 10 ani, din care un milion de români lucrează în străinătate, adaugă site-ul menţionat.
Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.
În prezent, opt state din UE – Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie şi Irlanda – aplică în continuare cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.