Marea Neagră a atenuat declinul producţiei Petrom în acest an

Petrom a amânat decizia finală de investiţie pentru extracţia rezervelor de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, din cauza modificărilor din legea offshore, care necesită timp suplimentar de analiză, dar tot platoul continental al Mării Negre a avut, chiar şi aşa, o contibuţie semnificativă la diminuarea declinului producţiei de hidtrocarburi.

Potrivit datelor raportate de companie, producţia de hidrocarburi a Petrom a fost, pe primele nouă luni din an, de 161.000 de barili echivalent petrol (bep) pe zi, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Însă, dacă se compară rezultatele la trimestru, se observă că în trimestru trei al acestui an, producţia a fost identică cu cea din al doilea trimestru: 160.000 bep/zi.

„In Romania, productia zilnica de hidrocarburi a fost de 153,3 mii bep/zi, iar productia totala a insumat 14,1 mil bep. Productia de titei si condensat in Romania a fost de 6,22 mil bbl, la acelasi nivel cu T3/17, intrucat declinul natural si efectele vanzarii zacamintelor marginale au fost aproape contrabalansate de productia din sonde noi si reparatii capitale. Productia de gaze naturale in Romania a scazut cu 6%, la 7,88 mil bep (T3/17: 8,41 mil bep), din cauza declinului natural in principalele zacaminte (Totea Deep si Lebada Est)” scrie în raportul companiei.
Încă nu se poate şti dacă situaţia din T3 2018 este conjuncturală sau este o tendinţă care ar putea schimba tendinţa de declin natural, dar la acest rezultat a contribuit Marea Neagră, zona pe care Petrom exploatează de 38 de ani.
Asta pentru că, în luna august, a intrat în funcţiune o nouă sondă de extracţie din Marea Neagră, cu o tehnologie care este o premieră în România. Compania a început producția la o nouă sondă, LVO7, forată pe zăcământul Lebăda Vest din Marea Neagră, prima sondă multilaterală forată în România.

Citeşte şi:

Petroliştii „de uscat” despre stabilitatea din România: În acest an au intrat în vigoare 300 de acte normative cu impact asupra Codului Fiscal

„Forajul multilateral este o nouă tehnologie care ne permite să accesăm zone diferite din cadrul unui zăcământ, prin intermediul unei singure sonde. Prin sondele multilaterale putem să accesăm resurse suplimentare în cadrul zăcămintelor mature și să creștem producția, însă în condiții de control al costurilor.”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream,într-un comunicat de presă din august.
Sonda are două ramuri care au fost forate pe o lungime de circa 3.200 de metri, respectiv 2.200 de metri, sub fundul mării. Iar rezultatul pare că a meritat: Cu o producție inițială de 1.700 bep/zi, LVO7 se află în top zece sonde cu cea mai mare producție din portofoliul Petrom,

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime din Marea Neagră este de circa 30.000 bep/zi, reprezentând circa 18% din producţia grupului în România. Producţia anuală de ţiţei și gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.

Decizia pentru Neptun Deep, la anul
„Legea privind activitatile offshore a fost aprobata in parlament. Suntem in proces de analiza a acesteia pentru a intelege modul in care va impacta activitatile noastre offshore. Avand in vedere momentul din an in care ne aflam, nu vedem probabila luarea unei decizii finale de investitie pentru Neptun Deep in T4/18”, scrie în raportul companiei.

Citeşte şi

Parlamentul a adoptat legea offshore. Ce scrie în lege

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Cel mai important, în zona de apă adâncă, este Neptun Deep, derulat de ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi. Exxon Mobil este operatorul blocului.
Exxon şi Petrom au investit 1,5 miliarde de dolari deja în explorare, iar în acest an trebuia să anunţe dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele ar fi urmat să ajungă la ţărm în anul 2020, dar, dacă şi Exxon va amâna decizia finală de investiţie, acest termen nu va mai fi respectat.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.