Mariana Gheorge, Petrom: „Încercăm să evităm şocurile. Am ieftinit cu 15 bani după scumpirea de 40”. INTERVIU

Rezultatele financiare la trei luni arată o diminuare cu 19% a profitului net. Care sunt cauzele?

Sunt trei motive. Primul este piaţa, şi anume faptul că preţul ţiţeiului a scăzut cu circa 4%, al doilea, taxa pe construcţii speciale, care a lovit în profitabilitate, şi, nu în ultimul rând piaţa de gaze şi electricitate şi chiar de combustibil, unde cererea a fost mai mică decât cea pe care am avut-o acum un an.

Citeşte şi: Profitul net al Petrom a scăzut cu 19% în primul trimestru din 2014

După introducerea accizei suplimentare la carburanţi, motorina a ajuns la preţuri egale sau mai mari cu cele din unele state din Occident. Poate face ceva compania petrolieră pentru consumatori, în sensul unor scăderi eventuale ale preţurilor la pompă?

Facem ceva pentru clienţi pentru că dăm un produs de calitate pe care se pot baza în mod constant. Acoperim 34% din piaţa totală de carburanţi. Politica noastră de preţuri este obiectivă, şi trebuie să continuăm să o implementăm, ca să nu creăm distorsiuni, atât pe piaţă, cât şi pentru consumatori. Politica noastră de preţuri este bazată pe cele trei componente foarte clare: preţurile internaţionale, fiscalitate şi de competiţie, care este locală. Dacă nu ţinem cont de aceste componente am ajunge la distorsiuni care nu ne vor permite să generam cash-flow-ul pe care apoi să îl investim. În final, tot ce facem noi este să acoperim cheluielile şi să investim surplusul. După cum ştiţi, noi am reinvestit tot profitul operaţional. În ultimii nouă ani am investit 10 miliarde de euro, ca să asigurăm accesul la produse pentru toată lumea, în acest procent de 34-35%.

Aveţi un mesaj pentru consumatori, care au fost loviţi şi la 1 ianuarie şi la 1 aprilie, de noi taxe, referitor la o predicitibilitate a preţurilor?

Nu poate să existe o stabilitate a preţurilor, ţine de ce se întâmplă cu preţurile internaţionale. Pe de altă parte, ceea ce aş vrea să spun consumatorilor este că, da, am crescut preţurile atunci când a crescut fiscalitatea pentru că a apărut un cost care nu este al nostru, ci este al statului care încasează această acciză, dar am scăzut apoi preţurile, în funcţie de evoluţia cotaţiilor. E adevărat, am crescut cu 40 de bani, dar am ieftinit cu 15 bani benzina. Sunt şocuri pe moment.Noi încercăm să evităm aceste şocuri, dar o anumită volatilitate continuă este de aşteptat, din cauza situaţiei internaţionale.

Că tot vorbiţi de investiţii, toată lumea stă cu ochii aţintiţi pe Marea Neagră. Ştiu că deja se mişcă platfoma Exxon în Marea Neagră. Când începe forajul celei de a doua sonde şi, dacă rezultatul se va dovedi la fel de promiţător ca şi primul foraj, veţi avea o decizie finală de exploatare a zăcămintelor de gaze sau mai e nevoie de noi foraje?

În Marea Neagră avem o societate mixtă 50%-50%. Tot ce facem noi, împărţim cu ExxonMobil. În faza aceasta, Exxon este operatorul, dar în faza de achiziţie de date seismice, noi am fost operatorul. Toate deciziile se iau în comun de către direcţia de operaţiuni. Acum suntem în faza în care am achiziţionat o nouă platformă care să înceapă operaţiunile în următoarele două trei luni, ca să forăm a doua sondă în Marea Neagră. În funcţie de interpretarea datelor seismice-anul trecut a făcut cea mai mare achiziţie de date seismice din sectorul românesc al Mării Negre – cât şi de datele primei sonde forate în 2012, decidem locul în care vom fora a doua sondă. Nu putem şti acum mai mult decât presupunem din aceste date seismice. Bineînţeles, suntem încurajaţi de rezultatele primei sonde, aflată în acelaşi bloc, dar, în funcţie de conformaţia zăcământului, poate să adauge sau să ne confirme ce am estimat după prima sondă. Acum nu putem spune dacă este mai promiţător sau nu. Primele rezultate vor veni la câteva luni după ce vom avea sonda forată.

Noi trebuie să evaluăm întreg potenţialul acestui zăcământ, nu doar printr-o sondă într-o anumită parte a zăcământului. Pentru asta, vom fora mai multe sonde, în următorii doi trei ani, iar pe baza datelor de la ele şi a achiziţiei de date seismice, vom descoperi potenţialul final al zăcământului, din punct de vedere tehnic. În paralel, pregătim dezvoltarea, logistica, şi apoi elaborăm partea comercială: vedem care sunt costurile şi fiscalitatea, astfel încât în aceşti doi-trei ani să putem avea o decizie finală de investiţie. Abia atunci vom începe faza finală de dezvoltare a zăcământului. Abia apoi putem să luăm această decizie comercială care, într-adevăr, va costa câteva miliarde bune de euro.

Tocmai pentru că aţi spus de nivelul de taxare, aş vrea să vă ântreb dacă aţi început discuţiile cu Guvernul pe marginea noilor redevenţe. Cum v-aţi dori să fie, şi ce spune Guvernul?

Am început discuţiile tehnice cu autorităţile, iar ele se poartă pe câteva paliere. În primul rând, care este specificul pieţe româneşti de petrol şi gaze. Ştiţi că la noi sunt două extreme: fie avem zăcăminte bătrâne, mici şi cu o calitate mai joasă, fie teritorii neexplorate până acum, cum ar fi foraje la mare adâncime onshore sau offshore. Ori eşti foarte “bătrân” şi atunci costă mult pentru că ai producţia foarte mică şi trebuie să cheltuieşti mult ca să scoţi cât mai mult din acele zăcăminte, ori ai teritorii necunoscute, ca Marea Neagră sau adâncimi de peste 4.000 de metri pe uscat. Aceste lucruri trebuie să fie luate în considerare când se ia decizia, pentru că noi nu avem acel segment de piaţă cu zăcăminte deja dezvoltate, cu o continuitate de producţie fără să mai necesite investiţii majore. Noi avem segmente foarte costisitoare.

Al doilea element tehnic se bazează pe sistemele de taxare din petrol şi gaze. Ele sunt foarte variante. Orice ţară tine seama de situaţia pieţei şi de ceea ce înseamnă strategia sa. O ţară poate vrea să reducă dependenţa energetică, alta vrea să devină un campion zonal, alta vrea să nu depindă de un anumit furnizor. Fiecare ţară va alege o structură optimă a taxării, optimă pentru ea. Modalităţile de taxare sunt cele cunoscute, fie la nivel de redevenţe, determinate de volum şi preţul taxat, ca la noi, fie pe bază de profit, un anumit procent, fie la nivel de venituri, cum a fost taxarea aceasta suplimentară la noi pentru gaze. Pornind de aici, sunt tot felul de variante: poţi permite deduceri pentru o anumită categorie de zăcăminte, cele foarte mici, fie pentru anumite companii care investesc în domenii neatractive, etc.

Noi avem discuţii tehnice cu toate autorităţile implicate ca să ia o decizie informată, nu doar una emoţională, ci bazată pe o informaţie economică şi comercială care să le conducă la obiectivul pe care îl are statul. Or, din declaraţiile pe care le-am auzit, statul vrea să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, dar şi să-şi crească veniturile la buget. Strategia pe care o înţelegem noi este că vor veni cu propuneri care să ducă la creşterea veniturilor, dar care să nu reducă din capacitatea de investire a operatorilor mari din această piaţă.

Există o simuare de calcul pe care aţi prezentat-o Guvernului? La o medie grosieră, acum nivelul de redevenţe este de 7% din producţie. Aţi spus Guvernului cât vă puteţi permite să plătiţi în plus ca să puteţi să investiţi în continuare acel miliard de euro în fiecare an?

Noi luăm decizii de investiţii şi acum, nu putem să oprim activitatea investiţională având în vedere incertitudinea cadrului fiscal. Bineînţeles că zăcămintele care au un randament al investiţiei mai mic nu vor trece în această perioadă. Mergem pe acelea care oferă volume mai mari din potenţiala dezvoltare. Pe de altă parte, în discuţiile cu autorităţile, nu ne permitem să dăm o cifră. Ar fi iresponsabil. Important nu e procentul de redevenţă, este tot pachetul de taxare. Pentru noi, important este cashflow-ul care să ne permită să investim. Nu o să avansăm o cifră, până când nu ni se va propune un pachet, cu tot ce înseamnă taxarea pentru noi.  În momentul în care avem propunerea, noi facem simulări şi vom da o reacţie autorităţilor spunând dacă ne putem permite să continuăm investiţiile sau nu. La acest moment, e important de ştiut că sunt 77 de resurse naturale din România, iar 85-90% din ce se colectează în total ca redevenţe vin din petrol şi gaze. 

Credem că prin dezvoltarea  acestei industrii, dăm o şansă  deosebită României. Avem şansa să devenim independenţi din punct de vedere al gazului, avem şansa să creştem gradul de independenţă energetică al României, iar în actualul context internaţional, cred că această independenţă devine mult mai valoroasă pentru orice Guvern.

Ştiţi că, cu acest miliard pe care îl investim noi, şi cu restul operaţiunilor, noi reprezentăm până la 5% din PIB, direct, indirect şi indus. Suntem 4,5%-5% din forţa de muncă din această ţară, tot aşa, direct, indirect şi indus. Nu mai vorbesc despre bugetul de stat: 10-11% din veniturile bugetului de stat neconsolidat, care înseamnă investiţii publice. Suntem în continuare cel mai mare investitor: 40% din gazul şi combustibilul din această ţară vine de la o singură companie, aşadar aceste investiţii nu sunt importante doar pentru noi, ci pentru continuarea creşterii economiei.

Sunt încrezătoare că vom avea un dialog constructiv tocmai datorită acestei îmbinări de interes.

Relativ la gaze, a apăprut o situaţie puţin ciudată în piaţă. Reglementatorul a decis că pe acest segment de piaţă semi-reglementat, să vă permită să vindeţi la ce preţ vreţi, dar fixând un preţ minim. Marii consumatori de gaze sunt nemulţumiţi şi sperau să îi vindeţi la acest preţ minim şi a apărut un blocaj în piaţă. S-a deblocat situaţia şi, dacă nu vă puteţi înţelege, există posibilitatea să vă vindeţi marfa unde preţul este mai bun, adică afară?

În primul rând nu există un preţ minim. Acel preţ, de 72 lei MWh era doar pentru nivelul care producătorii să-l aibă în vedere când plăteau taxa suplimentară. Acesta a fost sensul acelui preţ, dar, din păcate el a fost interpretat ca un preţ reglementat minim, ceea ce a distorsionat negocierile pe care le aveam cu unii clienţi care sunt mari consumatori. Noi ne dorim să avem clienţi, nu e nimeni inconştient să distrugă o relaţie comercială cu clienţii pe care şi-o doreşte pe termen lung. Pe de altă parte însă, această liberalizare a pieţei de gaz, este o cerinţă a pieţei europene. După cum ştiţi, nu putem să exportăm şi nu vom exporta în viitorul apropiat. Dar, în final, pentru ca peste doi-trei ani să luăm decizia referitoare la Marea Neagră, nu ne va ajunge piaţa locală. Va trebui să existe şi posibilitatea de export, deşi prioritatea noastră este piaţa locală. Când vom avea surplus, vom exporta. Preţurile vor fi determinate de cerere şi ofertă. Anul trecut, am avut o scădere de 28% la preţ la electricitate, asta a fost piaţa, asta a fost cererea şi oferta. Piaţa reglează astfel de mecanisme, poate duce la preţuri mai mari sau mai mici. În mod sigur acest mecanism va apărea în piaţa de gaze aşa cum este în piaţa de electricitate.

După cum ştiţi, recent, Mol a cumpărat reţeaua de benzinării Agip, Eni a plecat din România. E bine sau e rău, şi pentru Petrom şi pentru piaţă?

Eu cred că suntem pe o piaţă liberă. Dacă a plecat Agip şi a crescut Mol, 60 de staţii noi au apărut în ultimul an, de la Gazprom sau Socar. Aşa se întâmplă într-o piaţă competitivă. Unii se consolidează, alţii pleacă, pentru că sunt şi elementele strategice ale unei companii. Toate elementele de continuă optimizare a unui business se manifestă şi la marile companii, cum se manifestă şi la noi. De foarte multe ori am fost întrebată de ce continuăm această optimizare când avem rezultate financiare bune. Pentru că piaţa este foarte dinamică. Toate aceste mişcări sunt în folosul consumatorului.