Maricel Păcuraru, Mircea Amariţei şi Sorin Barbu, urmăriţi penal în dosarul privind Realitatea Media

Procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă celor trei acuzaţiile din acest dosar, în care au mai fost puse sub învinuire alte nouă persoane, printre care fratele şi o apropiată a lui Elan Schwartzenberg.

„Din probele administrate până în prezent s-a stabilit că cei trei învinuiţi, în cadrul procedurii insolvenţei SC Realitatea Media, au derulat acţiuni infracţionale, inclusiv prin antedatarea contractelor de cesiune, cu scopul de a prejudicia societatea respectivă”, se arată într-un comunicat de presă al DNA remis marţi agenţiei MEDIAFAX.

La instrumentarea acestui dosar procurorii au fost sprijiniţi de poliţişti de la Direcţia de Investigaţii Criminale din Poliţia Română şi de jandarmi de la Brigada Specializată de Intervenţii, a precizat DNA.

Omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost dus luni seara la DNA, împreună cu mai multe persoane care ar fi vizate în dosarul privind Realitatea Media, în urma percheziţiilor făcute inclusiv la imobile deţinute de acesta.

Avocatul Aurel Ciobanu a declarat, la ieşirea de la DNA, că Maricel Păcuraru nu are nicio legătură cu Codruţ Marta şi că va organiza, probabil, o conferinţă de presă în care va da detalii.

Nouă persoane, printre care Fabian Schwartzenberg şi Monica Hoffman – fratele şi o apropiată a lui Elan Schwartzenberg -, sunt urmărite penal pentru infracţiuni ce au avut ca scop influenţarea deciziilor privind SC Realitatea Media SA şi preluarea acesteia, potrivit DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a precizat, într-un comunicat remis luni seară, că s-a început urmărirea penală faţă de Fabian Schwartzenberg, Daniela Madi Ionescu, Monica Hoffman, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe şi Carmen Stăncescu, referitor la „implicarea acestora în fapte care se circumscriu infracţiunilor de spălarea banilor, complicitate la înşelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicităţii, a participaţiei improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată”.

Din rezoluţia de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în 2011 şi 2012, învinuiţii, aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari, au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia, susţin anchetatorii.

„Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiţii din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenţei, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenţei Comitetului Creditorilor al societăţii aflate în insolvenţă şi a numărului de membri”, a arătat DNA.

Potrivit procurorilor anticorupţie, din probele administrate în cauză a rezultat că aceştia au acţionat pe două paliere.

Astfel, pe un palier, „demersurile infracţionale au fost derulate de un învinuit care, deşi avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron şi a solicitat intrarea în insolvenţă. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC Realitatea Media SA şi, sub pretextul finanţării acesteia, prin mărirea succesivă a creanţei ( prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanţelor cu 52% din totalul creanţelor şi a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media”, susţine DNA.

Potrivit probelor administrate, suma iniţială de cinci milioane de euro folosită pentru creditarea SC Realitatea Media SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut, precizează sursa citată.

„Pe un alt palier, demersurile infracţionale au fost derulate şi de alte persoane – acţionari minoritari – care, în complicitate cu persoane fizice şi persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuşi, au înregistrat modificări fictive ale structurii acţionariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerţului. Faptele au fost desfăşurate în acelaşi scop al obţinerii unor foloase băneşti”, au mai arătat anchetatorii.

În cauză se efectuează cercetări penale şi faţă de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar şi cu alte fapte, a mai arătat DNA, care a precizat că învinuiţilor li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile.

Procurorii DNA au făcut, luni, percheziţii domiciliare în 35 de locaţii din Bucureşti, fiind emise mandate de aducere pentru 16 persoane. Unele dintre percheziţii au fost făcute la imobile deţinute de Fabian Schwartzenberg, Monica Hoffman şi Maricel Păcuraru.

Surse judiciare au declarat că ancheta are legătură şi cu dosarul dispariţiei lui Codruţ Marta – şeful de cabinet al fostului preşedinte ANAF Sorin Blejnar.

DNA a mai arătat că procurorii Secţiei de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală complexă ce vizează săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care trafic de influenţă, spălarea banilor proveniţi din evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, bancrută frauduloasă, delapidare, în care sunt implicate peste 30 persoane fizice şi mai multe persoane juridice.

„Potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, suma care face obiectul spălării de bani este de peste 1.000.000 euro”, a precizat DNA.

Realitatea Media îi are ca acţionari majoritari pe Cozmin Guşă şi Maricel Pacuraru.

Tribunalul Bucureşti a admis, în 23 mai, cererea formulată de Realitatea Media SA şi a suspendat efectele contractului de cesiune prin care compania Win Win Business & Lobby Company Limited, controlată de Elan Schwartzenberg, a devenit proprietarul mărcilor Realitatea.

Contactat la momentul respectiv de MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, care îl reprezintă în instanţă în acest conflict pe Elan Schwartzenberg, a declarat că decizia Tribunalului Bucureşti reprezintă un abuz şi va fi atacată cu recurs la Curtea de Apel.

Societatea Realitatea Media, care deţine televiziunea de ştiri Realitatea TV, se află în insolvenţă din septembrie 2011. Administratorul judiciar al Realitatea Media este Judiciar HM Expert IPURL.

În 30 aprilie 2013, CNA a aprobat modificarea acţionariatului Realitatea TV, Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru fiind acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA, în timp ce Elan Schwartzenberg şi copiii lui Sorin Ovidiu Vîntu nu mai au nicio participaţie la societatea care deţine licenţa televiziunii.