Marii perdanți ai licitației CfD pentru regenerabile. Ce proiecte în fotovoltaic au avut giganții și ce prețuri au cerut

Dacă la licitația pentru eoliene au fost doar două proiecte care au fost respinse dintre cele ofertate, la licitația pentru fotovoltaice, unde au fost depuse mușt mai multe proiecte, au fost respinse 24 de proiecte. Iar unele dintre ele au venit de la companii energetice mari și foarte mari, însă nu s-au calificat pentru că prețul de exercitare oferit a fost mai mare decât al concurenților.

Astfel, Petrom, cea mai mare companie energetică din România, puternic implicată acum în regenerabile, cu o țintă de 2.500 MW la orizontul anului 2030, a depus la licitație proiectul unui parc fotovoltaic de 125 MW, Băbăița 2, care ar urma să fie finalizat în ianuarie 2028. Cum a oferit un preț de exercitare de 69,3 euro/MWh, iar ultimul preț a fost de 54,18 euro, a pierdut, iar acest proiect nu se califică la schema CfD. A foat singurul proiect pe fotovoltaic depus de Petrom.

PPC a depus, prin divizia sa PPC Renewables România, două proiecte: parcurile fotovoltaice Țintești și Sinești, cu capacități de 30, respectiv 18 MW, carer ar f9 urmat să fie finalizate în mai 2017. La fel, cum compania a oferit prețuri de exercitare de 66,6 și 68,2 euro/MWh, nu și-a putut califica proiectele. PPC este acum cel mare producător de energie regenerabilă din România, după achiziția activelor Macquarie (care le cumpărase de la CEZ), având capacități de peste 1.300 MW în România, cu planuri clare de a mai instala alți 1.500 MW în următorii trei ani. Au fost singurelle proiecte depuse de PPC

Grupul Engie, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze din România, dar din ce în ce mai implicat în segmentul energiei electrice din surse regenerabile, cu o capacitate de 211 MW și o țintă de 1.000 MW la orizontul anului 2030, a depus și el un proiect fotovoltaic la licitația pentru finanțare prin mecanismul CfD. Este vorba despre centrala fotovoltaică Cornățelu, de 85 MW, care ar fi urat să fie finalizată la finalul anului 2026, și pentru care a venit cu un preț de exercitare de 58,75 euro/MWh. A fost însă a patra sub linie. A fost singurul proiect depus de Engie.

Totalul ofertat pentru proiecte fotovoltaice în această primă licitație afeentă mecanismului Contractelor pentru Diferență a fost de 1.615 MW. S-au calificat 11 solicitanți pentru solar fotovoltaic, însumând o capacitate totală de 432 MW, iar prețurile de exercitare oferite pentru ofertele acceptate au fost între 45 și 54 de euro/MWh. Prețul maxum de exercitare a fost de 78 de euro, deci rezultatele licitației pot fi considerate foarte bune pentru Guvern, desigur cu condiția ca proiectele licitate să fie și făcute.

Puteți vedea lista proiectelor care s-au calificat AICI

Fiecare dintre ofertanții declarați câștigători vor semna contractele pentru diferență la prețul de exercitare ofertat.

Schema CfD este un ajutor de stat ce va fi acordat timp de 15 ani pentru diferenţa între două prețuri: cel al pieței, pentru care se calculează o referință (prețul PZU) , și cel de exercitare cu care vine fiecare investitor care vrea să participe la licitație pentru a se califica la schemă.  Atunci când preţul de referinţă este mai mic decât preţul de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăţi egale cu diferenţa dintre cele două preţuri, din partea statului. În schimb, atunci când preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferenţa autorităţilor române.

Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro în sprijinul instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, prin care se finanțează mecanismul CfD. Banii vin din Fondul pentru Modernizare și nu din facturile tuturor clienților finali, așa cum se obișnuiește. Clienții vor plăti doar o contribuție modică, de 0,02 bani/kWh, cheltuieli administrative ale Transelectrica.