Marii retaileri ar putea fi obligați să cumpere de la producătorii din vecinătate chiar dacă aceștia au prea puțină marfă

28 04. 2021
hypermarket_18135400

Marii retaileri sunt nemulțumiți de forma în care a trecut de Senat proiectul de lege privind practicile comerciale neloiale, prin care se va transpune în legislația națională Directiva UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Potrivit acestora, există prevederi care interzic întreruperea colaborării cu furnizorii de produse indiferent dacă aceștia au capacitatea să furnizeze volumul agreat de marfă la frecvența convenită prin contractul comercial, iar anumite categorii de produse, precum cele din schemele de calitate, trebuie acceptate obligatoriu în portofoliul de vânzări.

Potrivit proiectului de act normativ adoptat de Senat, se interzice cumpărătorului (magazinelor n.red) să refuze listarea unui produs agricol și/sau alimentar prevazut în anexa la prezenta lege (carne proaspătă, pește, produse de brutărie, ouă, lapte , legume, fructe) ofertat de către un furnizor din lanțul scurt de aprovizionare în context de piață locală pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia”.

Prin lanț scurt de aprovizionare în context de piață local se înțelege, conform proiectului de lege lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare, care vizează îndeplinirea a două condiții cumulative: un număr de maximum 3 operatori economici amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de productie,

“Formula adoptată de Senat schimbă în mod semnificativ textul și spiritul Directivei, introducându-se prevederi cu efect neconcurențial, garantând practic, în anumite cazuri, desfășurarea unui act comercial indiferent de capacitatea furnizorului de a-și îndeplini corect obligațiile. În plus, se readuce în discuție lanțul alimentar scurt, stabilit însă tot arbitrar, la 250 de kilometri, astfel că producătorii agricoli nu vor mai putea beneficia de oportunitatea încheierii unui contract comercial cu comercianții aflați în afara acestei zone”, explică AMRCR într-un comunicat.

“Inclusiv programele de sprijin aflate în derulare între marii comercianți și micii producători sunt puse sub semnul întrebării, întrucât transpunerea Directivei – prin formulările adoptate în Senat – riscă să încadreze aceste programe in categoria practicilor comerciale incorecte față de alți furnizori”, mai atrag atenția retailerii.

Nu în ultimul rând, AMRCR apreciază că proiectul legislativ adoptat face referire  inclusiv la modalitatea de desfășurare a unor proceduri în cadrul instanțelor prin care să  fie evaluată conformitatea contractuală a unor situații comerciale din zona contractelor agro-alimentare.

Conform proiectului aprobat de Senat, acțiunile care decurg dintr-o practică comercială neloială sunt de competența tribunalului locului săvârșirii faptei sau în a cărei rază teritorială se găsește sediul sau, în lipsa unui sediu, domiciliul reclamantului. Deciziile de constatare și de sancționare a practicilor comerciale neloiale pot fi atacate la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare.

„Deși se susține că ar veni și în sprijinul micilor producători locali, inclusiv de produse agro-alimentare, efectul modificărilor aduse textului Directivei de maniera celor menționate poate fi contrară deoarece relațiile comerciale cu aceștia vor deveni extraordinar de dificile și de complicate. Suprareglementarea contractuală îi va vulnerabiliza pe toți cei care vor încerca să intre în astfel de relații, făcându-i pasibili de repercusiuni vădit exagerate și, mai ales, complet nejustificate din punct de vedere economic, financiar și legal”, conchide AMRCR.

Menționăm că varianta aprobată de Senat a fost transmisă Camerei Deputaților care este decizională.