Marile companii de armament din Europa au avut rezultate financiare bune în 2024 și perspectivele sunt încă și mai bune

Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall (foto), precum şi Airbus, toate companii lider în Europa, şi-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungând la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, şi au perspective îmbunătăţite pentru anii următori, când vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite.

De pildă, Thales are un carnet de comenzi care depăşeşte deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-şi revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.

La rândul său, directorul general al grupului Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că această companie a investit circa 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru a construi noi fabrici şi a-şi asigura lanţul de aprovizionare, observând că Europa a intrat „într-o eră a reînarmării”.

Perspectivele industriei europene de apărare se văd şi pe Bursă. De exemplu, valoarea acţiunilor Rheinmetall a crescut cu peste 137% de la începutul anului 2025. O creştere mai redusă, dar totuşi semnificativă, de 44%, au acţiunile BAE Systems, în timp ce Leonardo estimează anul acesta o creştere a valorii acţiunilor sale cu 81%. În schimb, valoarea acţiunilor Airbus a crescut cu numai 7,3% de la începutul anului.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat pe 4 martie un plan numit „ReArm Europe”, care urmăreşte mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar şi oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor Apărării.

Va fi astfel creat un „spaţiu fiscal” prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuşi, aceste fonduri se vor reflecta în creşterea datoriilor publice şi în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.

Diferenţa de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi atrase de pe pieţele de capital şi acordate statelor membre pentru investiţii în sectorul apărării. În alocarea acestor împrumuturi, Comisia Europeană va acorda prioritate proiectelor ce implică societăţi producătoare din Europa şi Ucraina, iar cel puţin 65% din componentele echipamentelor militare fabricate vor trebui să fie de origine europeană.