De ce nu se vinde mai scump Transelectrica? De teama Curţii de Conturi

Cele mai elementare operaţiuni de hedging constau în tranzacţii cu instrumente derivate de tip forward, sau futures, care stabilesc achiziţia sau vânzarea de valută la o anumită dată şi  la un anumit curs dinainte stabilit. De obicei, pierderile din diferenţele de curs valutar de pe piaţa spot (la vedere) se compensează cu câştigurile de pe piaţa derivatelor, la scadenţa acestora.

„Este greu să explici unui investitor mare la Londra de ce o companie de talia Transelectrica nu face hedging valutar, căci automat te plasează în altă lume. Totuşi, am reuşit să convingem, sperăm noi, că valoarea companiei merită investiţia“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Dan Weiler, director de corporate finance & investment banking la BCR, managerul consorţiului de intermediere al ofertei publice de vânzare a acţiunilor statului la Transelectrica. Din consorţiu  mai fac parte şi casele de brokeraj Intercapital Invest şi Swiss Capital.

Oficialii Transelectrica acuză lipsa de flexibilitate a instituţiilor de control financiar, inclusiv a Curţii de Conturi, privind eventualele înregistrări contabile ale operaţiunilor de hedging.

„Beneficiile operaţiunilor de hedging se văd la sfârşitul perioadei de creditare, dar între timp ele pot apărea ca pierderi, pe care Curtea de Conturi, sau alte controale în general, le acuză. Am căutat explicaţii oficiale despre cum ar trebui să se facă înregistrările contabile, dar nimeni nu a garantat că nu vom avea probleme“, a declarat Marian Ghoeghiţă, directorul financiar al Transelectrica.

Agenţia de rating Moody’s a lăsat să se înţeleagă într-un raport că îmbunătăţirea clasificării Transelectrica depinde inclusiv de administrarea riscului valutar, chiar dacă leul a fost relativ stabil din 2009 încoace. „Avertizăm că profilul financiar al Transelectrica rămâne expus semnificativ la fluctuaţii ale cursului de schimb valutar, având în vedere că peste 90% din datoria companiei este denominată în valută, fără vreo formă de hedging”, spune raportul Moody’s.

Datoriile toale ale Companiei echivalau cu aproape 2,3 miliarde de lei, potrivit prospectului ofertei publice de vânzare

„Grupul Transelectrica este expus riscului de schimb valutar la achiziţiile şi împrumuturile realizate în altă monedă decât leul. Monedele care expun Grupul la acest risc sunt, în principal euro, dolarul SUA, şi yenul japonez. Împrumuturile în valută sunt ulterior exprimate în RON, la cursul de schimb de la data bilanţului, comunicat de Banca Naţională a României. Chiar dacă diferenţele rezultate nu afectează (în prezent, n.r.) fluxul de numerar până în momentul lichidării datoriei, acestea sunt incluse în contul de profit şi pierdere şi au impact asupra acestuia“, avertizează şi prospectul ofertei publice de vânzare.

Moody’s a atribuit Transelectricii ratingul „Baa3”, cu perspectivă stabilă, similar cu cel acordat guvernului României, fapt care i-a ajutat pe vânzătorii acţiunilor.

Astăzi a început oferta publică de vânzare a 15% din acţiunile Transelectrica (simbol bursier TEL), din pachetul majoritar de aproape 74% deţinut de stat.

Preţul minim la care se pot cumpăra acţiunile estede 14,9 lei/ titlu, iar cel maxim de 19,2 lei/acţiune, 10 % din acţiuni fiind rezervate investitorilor mici, care pot cumpăra un număr redus de titluri.

La Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile TEL se cumpărau cu 16,29 lei / titlu, miecuri după amiazp, în scădere cu 4,5% faţă de luni.

Oferta va durs până la 27 martie, iar subscrierile se pot face la agenţiile BCR sau prin platformele caselor de brokeraj.

După oferta Transelectrica mai sunt aşteptate oferte publice la Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica.