Rusia a anunţat vineri sancţiuni împotriva unor înalţi responsabili ai UE, între care preşedintele Parlamentului European, italianul David Sassoli, drept represalii la cele instituite de Bruxelles în martie într-un climat de tensiuni între Moscova şi Occident.
„Începând cu momentul în care UE a fost înfiinţată, în urmă cu mulţi ani, au fost instituite sancţiuni” împotriva deputaţilor ruşi „până la preşedintele Dumei ruse, deci cu greu se poate mira cineva că Rusia, într-o formă de reciprocitate, consideră că liderii UE nu au nici ei dreptul de a veni pe teritoriul lor”, a declarat preşedinta formaţiunii Rassemblement national (RN).
„Rusia nu este la originea sancţiunilor personale care au fost decise. Uniunea Europeană este la originea lor” şi aceste sancţiuni ale UE din martie sunt „o greşeală”, afirmat ea.
Preşedinta Adunării Naţionale (Rassemblement national), candidată în alegerile prezidenţiale din Franţa din 2022, când a intrat în turul doi alături de Emmanuel Macron, a beneficiat de un credit rusesc în 2014 şi a fost primită de preşedintele Vladimir Putin în timpul campaniei prezidenţiale din 2017.
UE a adoptat mai multe seturi de sancţiuni împotriva funcţionarilor ruşi implicaţi în procedurile împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi sau a responsabililor de încălcări ale drepturilor omului în timpul reprimării manifestanţilor de protest din Rusia.
Dacă Franţa „avea relaţii care să nu fie supuse interdicţiei UE, ea ar fi avut cu siguranţă posibilitatea de a se asigura că Navalnîi are acces la apărare, acces la îngrijire”, a dat asigurări Marine Le Pen, declarându-se „ataşată de integritatea fizică a deţinuţilor în orice ţară s-ar afla”.
Ea a mai estimat că dacă preşedintele francez „Emmanuel Macron, spre marea nenorocire a Franţei, va fi ales pentru un al doilea mandat, haosul va fi absolut general”.