Marinescu: Să nu se forţeze creşterea veniturilor prin măsuri fiscale pe care economia să le penalizeze

Economica.net
01 11. 2013
bani_euro_23077100_41653000

‘Aceasta reclamă, odată în plus, nevoia de prioritizare, de regândire a unor cheltuieli în structura bugetară. În acest sens, cred că mai importante decât mărimea actuală a bugetului sunt implicaţiile pe care sistemul fiscal-bugetar le exercită în economie, în sfera comportamentului economic, căci consolidarea economiei de piaţă în România înseamnă retragerea statului, în continuare, din postura de ‘jucător economic”, a spus Marinescu.

Consilierul ministrului Finanţelor Publice s-a referit, în acest context, la reducerea ponderii în PIB a subvenţiilor, la atenuarea consistentă a poverii arieratelor, prin întărirea disciplinei financiar-fiscale atât la nivelul administraţiei publice locale, cât şi în sectorul întreprinderilor de stat, care s-au obişnuit ani de-a rândul să fie ‘odorul răsfăţat al politicilor bugetare’.

El a avertizat că expansiunea bugetară poate sufoca economia, mai ales atunci când creşterea bugetului este finanţată prin intensificarea poverii fiscale, riscurile fiind cu atât mai mari într-un context economic fragil, aşa cum este evoluţia economică post-criză, când mediul de afaceri resimte acut nevoia de stimulente economice.

În termeni nominali, cheltuielile bugetului general consolidat au înregistrat sistematic creşteri, chiar şi pe fondul recesionist al crizei economice. În condiţiile unei scăderi a PIB-ului real de 6,6% în 2009, încasările bugetare s-au prăbuşit cu peste 37 de miliarde de lei, dar cu toate acestea, în ciuda austerităţii salariale, cheltuielile bugetare totale au crescut în termeni nominali cu circa 3,3 miliarde de lei în 2009, 8,6 miliarde de lei în 2010, 3,5 miliarde de lei în 2011 şi 2,1 miliarde de lei în 2012.

‘Fireşte, în comparaţie cu media UE, un buget de 35,4% din PIB este unul dintre cele mai reduse. Aceasta nu înseamnă, însă, că în România impozitele sunt mici, cât mai degrabă faptul că evaziunea fiscală este ridicată. Totodată, în legătură cu acest decalaj în mărimea bugetului, poate apărea riscul nefast de a considera că expansiunea rapidă a bugetului este sursă (proporţională) de dezvoltare economică, de convergenţă la nivelul veniturilor şi performanţei economice. În opinia mea, expansiunea generoasă a bugetelor publice în ţările dezvoltate ale UE a survenit treptat, pe fondul creşterii economice din ultimele decenii, însă mai degrabă ca efect al creşterii şi nu ca premisă a acesteia. Iar în prezent, de exemplu, în contextul recesionist al crizei economice, s-a văzut limpede că bugetele publice mari, inflexibile, au frânat relansarea economică în spaţiul UE’, a subliniat Marinescu.