Într-o declaraţie făcută cu ocazia inaugurării noului rol al BCE, de supervizor direct al marilor bănci din zona euro, Draghi a afirmat că ‘fragilitatea sectorului bancar reprezintă un risc important care trebuie remediat fără întârziere’, iar autorităţile europene trebuie să se pregătească în mod continuu pentru viitor.
‘Trebuie să privim spre viitor şi să pregătim viitoarele evoluţii spre o uniune monetară şi economică reală’, a declarat preşedintele BCE.
Din 4 noiembrie, Banca Centrală Europeană şi-a asumat oficial noul său rol de supervizor şef al băncilor europene, o etapă decisivă în crearea uniunii bancare – cel mai semnificativ transfer al atribuţiilor de politică economică de la introducerea euro, scrie Agerpres.
Principala sarcină a Mecanismului Unic de Supraveghere Bancară (SSM) va fi restabilirea încrederii în sectorul bancar, a afirmat recent preşedintele Consiliului de supraveghere al Mecanismului Unic de Supraveghere din cadrul Băncii Centrale Europene, Daniele Nouy. Oficialul a adăugat: ‘Sunt, într-adevăr, încântată să confirm că suntem pregătiţi să preluăm responsabilitatea pentru supervizarea unică a băncilor din zona euro’.
A anticipa mai bine şocurile şi a soluţiona mai rapid situaţiile de criză, aceasta va fi misiunea acestei autorităţi, care va avea sediul la Eurotower, actualul cartier general al BCE, în mijlocul cartierului de afaceri din Frankfurt.
Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară (SSM) va monitoriza cu atenţie cele mai mari 120 de bănci din zona euro, care deţin împreună peste 80% din activele bancare din regiune. Această cifră ar urma să crească dacă unele state membre ale Uniunii Europene care nu au aderat încă la zona euro vor decide să se alăture acestui mecanism. Alte aproximativ 3.500 de instituţii bancare de importanţă mai mică vor rămâne în responsabilitate naţională de supervizare, dar BCE îşi rezervă dreptul de a prelua controlul la unele dintre ele în caz de probleme.
Criza din zona euro a fost marcată de un cerc vicios în care statele membre cu probleme de lichiditate au venit în ajutorul băncilor slabe, care, la rândul lor, aveau portofolii mari de obligaţiuni guvernamentale a căror valoare a scăzut ulterior. Liderii UE s-au angajat să întrerupă legătura dintre băncile îndatorate şi guverne, prin armonizarea reglementărilor privind închiderea instituţiilor ce se confruntă cu probleme financiare şi garantarea depozitelor populaţiei. De aceea a fost stabilit rolul BCE de supervizor al băncilor europene.