Mario Draghi cere majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru ca BCE să poată majora dobânzile

Economica.net
11 10. 2019
ecb_faces_deep_concern_over_health_of_banks_2010_07_08_l_1_67339600

Draghi face referire la ţările care au spaţiu fiscal pentru a investi mai mult – Germania şi Olanda – care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare.

„O politică fiscală mai activă în zona euro ar putea face posibilă ajustarea mai rapidă a politicilor noastre, care, suntem toţi conştienţi, au efecte adverse în anumite sectoare ale societăţii”, a afirmat şeful BCE, la un eveniment desfăşurat la Milano

El a apărat rolul BCE în criza datoriilor cu care s-a confruntat Grecia în 2015, când fondurile pentru băncile elene au fost îngheţate, forţând Guvernul să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital şi slăbind poziţia Atenei în negocierile cu creditorii.

Acţiunile autorităţilor europene în Grecia au fost criticate într-o carte de fostul ministru elen de Finanţe Yanis Varoufakis. Cartea a fost ecranizată şi săptămâna aceasta a fost analizată de BCE.

„BCE a luat întotdeauna măsuri în limitele mandatului său. În cele din urmă, a fost o abordare care a funcţionat, atât pentru Grecia, cât şi pentru Europa, deşi preţul plătit de poporul elen a fost ridicat”, a apreciat Draghi.

Recent, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde de euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie. Acest program se va derula atât timp cât va fi necesar, pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor

Pe fondul încetinirii economiei zonei euro, BCE a redus dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, de la minus 0,40% la minus 0,50%.