Perspectivele economice ale zonei euro se confruntă cu incertitudini din cauza evoluţiilor de pe pieţele emergente, a previziunilor mohorâte privind preţului ţiţeiului şi a riscurilor geopolitice.
Deşi măsurile de relaxare cantitativă (QE) pe o perioadă extinsă de timp ar putea avea consecinţe involuntare pentru anumite sectoare, sub forma asumării unor riscuri excesive şi a creşterii nejustificate a valorii activelor, în prezent BCE nu observă că ar exista dovezi ale comportamentului excesiv al băncilor şi al altor instituţii financiare, a declarat şeful BCE la Washington.
De asemenea, Mario Draghi a reafirmat că ratele dobânzilor vor rămâne la actualul nivel sau chiar vor ajunge la un nivel mai scăzut pentru o perioadă extinsă, mult timp după finalizarea achiziţiilor de active.
La şedinţa de politică monetară din 10 martie, BCE a redus, pentru prima dată în istoria instituţiei, dobânda de bază la nivelul zero şi a majorat peste aşteptări achiziţiile lunare de obligaţiuni de la 60 până la 80 de miliarde de euro. Tot în şedinţa de politică monetară de luna trecută, BCE a decis să reducă şi dobânda la depozite cu 10 puncte de bază, până la minus 0,40%, precum şi dobânda la facilitatea de creditare marginală cu cinci puncte de bază, până la 0,25%. Prin reducerea dobânzii ce se aplică băncilor care stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, instituţia de la Frankfurt vrea să stimuleze băncile să acorde mai multe credite pentru a dinamiza consumul şi investiţiile în Europa.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a afirmat marţi că ratele scăzute ale dobânzilor au provocat ‘probleme extraordinare’ băncilor şi pensionarilor din Germania şi riscă să submineze sprijinul pentru o Europă integrată. Oficialul a adăugat că nu trebuie blamată numai BCE, iar statele europene trebuie să continue reformele structurale pentru a sprijini creşterea economică.