Mărirea şi decăderea universităţilor private: sunt în al şaselea an de declin

Cele mai multe universităţi private merg semnificativ mai prost decât în 2009, cel mai bun an financiar pentru multe dintre ele. O mutaţie semnificativă s-a produs anul trecut pe această piaţă: Universitatea Titu Maiorescu surclasează, în premieră, Universitatea Spiru Haret şi devine liderul pieţei învăţământului superior privat din ţară. Prăbuşirea Universităţii Spiru Haret, un colos care în 2009 a avut venituri de 90 de milioane de euro şi profitabilitate de peste 44%, pentru ca în 2016 să obţină venituri de peste opt ori mai mici şi să meargă în pierdere, e sugestivă pentru starea de derivă a universităţilor private. 
Cristina Şomănescu - mie, 13 sept. 2017, 20:47
Mărirea şi decăderea universităţilor private: sunt în al şaselea an de declin

Numărul studenţilor înscrişi în anul I la studii de licenţă la facultăţi din cadrul universităţilor private din ţara noastră a scăzut continuu şi accentuat de la peste 144.000 în anul universitar 2007/2008, la circa 17.900 de studenţi în anul universitar 2016-2017, arată datele Institutului Naţional de Statistică comunicate la solicitarea Economica.

Iată defalcat cum au scăzut efectivele de studenţi înscrişi la facultăţi ale universităţilor private în anul I de studii de licenţă, în intervalul 2008-2014:

  • peste 144.000 în anul universitar 2007/2008;
  • circa 127.500 în anul 2008/2009;
  • sub 61.500 de studenţi în anul 2009/2010;
  • circa 49.000 de studenţi în anul universitar 2010-2011;
  • aproape 31.800 în anul 2011-2012;
  • peste 28.000 de în anul universitar 2012-2013;
  • sub 22.300 de studenţi în 2013/2014.
  • sub 18.700 de studenţi în anul 2014-2015;
  • sub 19.000 de studenţi în anul 2015-2016.
  • circa 17.900 de studenţi în anul 2016-2017.

Sursă: INS pentru Economica.

Am vrut să vedem cum se reflectă această tendinţă în afacerile universităţilor private. În acest sens, Economica a analizat performanţele financiare a 22 de universităţi private din România şi a comparat rezultatele cu cele din anul 2009, cel mai bun an financiar din ultimii opt ani fiscali încheiaţi pentru multe dintre marile universităţi private din ţară.

Mutaţii importante s-au produs pe această piaţă, datorate scăderii continue a numărului tinerilor care au obţinut diploma de Bacalaureat şi, pe cale de consecinţă, a celor care se înscriu la facultate. Iată cele mai importante concluzii:

Majoritatea universităţilor private au mers anul trecut semnificativ mai prost decât în anul 2009:

  • Universitatea Spiru Haret, pierderi de 20,36 de milioane de lei în 2016, după ce în 2009 a avut marjă de profit de peste 44%.
  • Universitatea Vasile Goldiş, pierderi de 3,6 milioane de lei în 2016, după ce în 2009 a avut marjă de profit de peste 23%.
  • Universitatea Româno-Americană, pierderi de aproape 7 milioane de lei în 2016, după ce în anul 2009 a avut marjă de profit de peste 26%.
  • Universitatea Ecologică, marjă de profit de 24,38% în 2016, cu peste 12 pp mai mică decât în 2009.
  • Universitatea Artifex, marjă de profit de 2,62% în 2016, în scădere cu peste 18 pp(!) faţă de nivelul din 2009.
  • Universitatea Lumina, profitabilitate de 10,93% în 2016, cu peste 5,6 pp mai mică decât în anul 2009.
  • Universitatea Constantin Brâncoveanu, marjă de profit de 5,23% în 2016, în scădere cu peste trei puncte procentuale faţă de valoarea anului 2009.
  • Universitatea Nicolae Titulescu, marjă de 5,72%, cu aproape 2 pp mai mică decât în 2009.
  • Universitatea Titu Maiorescu, marjă de profit de 35,4% în anul 2016, în scădere cu peste două puncte procentuale faţă de nivelul din 2009.
  • Universitatea Româno-Germană, marjă de profit de 2,15% în 2016, cu 1,41 puncte procentuale mai mică decât în 2009.
  • Universitatea Bioterra, marjă de profit de 2,1% în 2016, în scădere masivă cu peste 44 de puncte procentuale faţă de nivelul anului 2008 (nu a depus bilanţul pentru anul 2009).
  • Universitatea Danubius, marjă de profit de 0,28% în 2016, în scădere cu peste 13 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2009.

Pentru majoritatea universităţilor private, declinul veniturilor şi profitabilităţii a început în 2010 şi s-a accentuat în următorii şase ani, rezultă din statisticile realizate anual de Economica pe marginea acestui subiect.

Doar trei universităţi private din ţara noastră au avut venituri totale peste 10 milioane de euro anul trecut. E vorba de Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea de Vest Vasile Goldiş şi Universitatea Spiru Haret. 

  • Cele mai multe universităţi private din ţara noastră au încasat în 2016 venituri totale sub 2 milioane de euro.
  • Doar patru universităţi private au avut în 2016 venituri mai mari decât în 2015: Universitatea Sapientia, Universitatea Ecologică, Universitatea George Bacovia din Bacău şi Universitatea Avram Iancu din Cluj.

Economica vă spune, pe larg, cum au performat anul trecut universităţile private din ţara noastră.

În premieră, Universitatea Titu Maiorescu este liderul clasamentului universităţilor private cu cele mai mari venituri, după ce detronează Universitatea Spiru Haret, ale cărei afaceri au scăzut semnificativ în 2016.

Universitatea Titu Maiorescu reuşeşte două performanţe financiare de top în anul 2016:

  • are cele mai mari venituri totale la finalul anului 2016, dintre toate universităţile private din România: peste 51 de milioane de lei.
  • are cea mai mare marjă de profit dintre toate universităţile private din ţara noastră, de peste 35% în anul 2016.

Universitatea Titu Maiorescu a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 51,08 milioane lei, cu 13,6% mai mici decât cele din 2015, dar cu 27,41% mai mari decât veniturile încasate în anul 2009.
Universitatea Titu Maiorescu a avut o marjă de profit de 35,4% în anul 2016, cu peste 15 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2015, dar cu peste 2 puncte procentuale mai mică decât cea din anul 2009, rezultă din datele comparate de Economica.

An fiscal

Veniturile totale ale Universităţii Titu Maiorescu la 31 decembrie

Excedent sau deficit la 31 decembrie

Profitabilitate sau pierdere

2009

40,09 milioane lei

15,02 milioane lei

37,47%

2015

59,11 milioane lei

11,95 milioane lei

20,21%

2016

51,08 milioane lei

18,08 milioane lei

35,40%


Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad, care ocupă locul al doilea în topul universităţilor private cu cele mai mari venituri în 2016, a raportat o pierdere istorică anul trecut, de peste 40 de ori mai mare decât cea din 2015
.

Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad a avut venituri totale de 50,16 milioane lei în 2016, cu aproape 14% mai mici decât cele din 2015, dar şi cu aproape 40% mai mici decât cele din anul 2009.
Universitatea Vasile Goldiş din Arad a raportat o pierdere de 3,6 milioane de lei în anul 2016, cea mai mare din istoria Universităţii. Pierderea înregistrată de Universitatea Vasile Goldiş în anul 2016 e de peste 40 de ori mai mare decât cea din anul 2015.

An Venituri totale ale Universităţii de Vest Vasile Goldiş la 31 decembrie Excedent sau deficit al Universităţii Vasile Goldiş la 31 decembrie Marjă de profit sau pierdere
2009 82,58 milioane lei 19,51 milioane lei Aproape 23,63%
2015 58,31 milioane lei – 89.812 lei Pierdere de 89.812 lei
2016 50,16 milioane lei -3,6 milioane lei Pierdere de 3,6 milioane lei

Universitatea Spiru Haret coboară pe locul al treilea în clasamentul universităţilor private din România, care au avut cele mai mari venituri în anul 2016.

Universitatea Spiru Haret a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 45,17 milioane de lei, cu 60,14% mai mici decât cele din anul 2015, şi a raportat o pierdere de 20,36 milioane lei.

Mai mult, Universitatea Spiru Haret a avut în 2016 venituri totale de peste opt ori mai mici decât în anul 2009, şi e al treilea an consecutiv în care merge în pierdere, după ce în anul 2009 raportase o marjă de profit de aproape 44,4%.

An fiscal Veniturile totale ale Universităţii Spiru Haret la 31 decembrie Excedent sau deficit la 31 decembrie Profitabilitate sau pierderi
2009 380,65 milioane lei 168,95 milioane lei 44,38%
2015 113,33 milioane lei – 36,36 milioane lei Pierderi de 36,36 milioane lei
2016 45,17 milioane lei – 20,36 de milioane lei Pierderi de 20,36 de milioane lei

Locul al patrulea – Universitatea Sapientia din Cluj care revine pe excedent şi încheie anul 2016 cu marjă de profit de 3,22%.

Universitatea Sapientia a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 37,8 milioane lei, cu 8,42% mai mari decât cele din 2015. Universitatea Sapientia revine pe excedent în 2016. Astfel că, de la o pierdere de 783.077 lei în 2015, Universitatea Sapientia ajunge în anul 2016 la excedent de 1,21 milioane lei. Pe cale de consecinţă, Universitatea Sapientia încheie anul 2016 cu profitabilitate de 3,22%.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, a cincea poziţie în clasamentul universităţilor private cu cele mai mari venituri, înregistrează o premieră negativă: intră pe pierdere, după ce în anul precedent (2015) avusese marjă de profit de aproape 11%!

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir a avut în 2016 venituri totale de 30,87 milioane de lei, în scădere continuă din anul 2011 încoace.
Veniturile încasate de Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir în anul 2016 sunt cu 9% mai mici decât cele din 2015.

2016 este primul an în care Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir merge în pierdere.
Concret, în anul 2016, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir intră pe pierderi, în valoare de 838.591 lei, după ce în anul 2015 avusese o marjă de profit de 10,96%.

Locul al şaselea în top – Universitatea Româno-Americană (URA), care are venituri de 19,02 milioane lei, cu aproape 23% mai mici decât cele din 2015. Continuă pe pierderi, dar sensibil mai mici decât cele din 2015.

Universitatea Româno-Americană a avut venituri totale de 19,02 milioane lei în 2016, cu aproape 23% mai mici decât cele din 2015, şi pierderi de 6,68 milioane lei, faţă de 6,72 milioane lei în 2015.

Locul al şaptelea în clasament, Universitatea Creştină Partium din Oradea, care are venituri totale de 14,21 milioane lei şi marjă de profit de peste 15% în anul 2016.

Universitatea Partium a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 14,21 milioane lei şi profitabilitate de 15,58%. Universitatea nu a depus la Finanţe bilanţul aferent anului fiscal 2015, drept care nu putem compara rezultatele din 2016 cu cele din anul precedent.

Locul al optulea: Universitatea Nicolae Titulescu, cu venituri totale care au scăzut la 13,98 milioane de lei în 2016. Marja de profit scade la 5,72%.

Universitatea Nicolae Titulescu a avut venituri totale de 13,98 milioane de lei în 2016, cu 5,35% mai mici decât cele din 2015. Continuă pe excedent, în valoare de 800.202 lei, cu aproape 33% mai mic decât cel din 2015. Universitatea Nicolae Titulescu încheie anul 2016 cu marjă de profit de 5,72%, în scădere cu peste două puncte procentuale faţă de nivelul din 2015.

A noua poziţie în top, Universitatea Ecologică, a avut venituri în creştere la 13,33 milioane lei în anul 2016. Marja de profit urcă semnificativ la 24,38%.

Universitatea Ecologică a avut venituri totale de 13,33 milioane de lei, cu 5,55% mai mari decât cele din 2015.
Universitatea continuă pe excedent, de 3,25 de milioane de lei, cu aproape 89% mai mare decât cel din 2015. Universitatea Ecologică încheie anul 2016 cu marjă de profit de 24,38%, cu aproape 11 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2015.

A zecea poziţie în top, Universitatea Hyperion, are venituri totale de 9,33 milioane lei în 2016, cu aproape 41% mai mici decât cele din 2015.

Universitatea Hyperion a avut venituri totale de 9,33 milioane lei în 2016, cu 40,74% mai mici decât cele din 2015. Universitatea Hyperion a avut excedent de 40.716 lei în 2016, cu aproape 51% mai mare decât cel din 2015. Încheie anul 2016 cu marjă de profit de 0,43%, în creştere sensibilă faţă de cea din anul 2015.

Economica vă spune cum au mers anul trecut celelalte universităţi private din ţara noastră:

Universitatea Danubius din Galaţi, venituri totale de 8,93 milioane lei, cu peste 25% mai mici decât în 2015. Profitabilitate – în scădere continuă, până la doar 0,28% în anul 2016.

  • Veniturile şi excedentul Universităţii Danubius merg în continuare pe un trend descedent în 2016.
  • Veniturile totale ale Universităţii Danubius din Galaţi au scăzut cu 25,65% în 2016, faţă de nivelul din 2015, la 8,93 milioane de lei.
  • Excedentul Universităţii Danubius continuă să scadă şi în 2016, într-un ritm similar celui din intervalul 2015-2014. Concret, Universitatea Danubius închide anul 2016 cu un excedent de 25.031 lei, cu 53,8% mai mic decât în anul 2015.
  • Cu aceste rezultate, Universitatea Danubius închide anul 2016 cu o marjă de profit de numai 0,28%, în scădere cu 0,17 puncte procentuale faţă de valoarea anului 2016.

Fundaţia Lumina, venituri totale de 8 milioane lei, de peste trei ori mai mici decât în 2015. Profitabilitatea Fundaţiei Lumina scade la 10,93%.

  • Fundaţia Lumina, care operează Universitatea Europei de Sud-Est Lumina, a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 8,03 milioane lei, de peste trei ori mai mici decât cele din 2015. Fundaţia Lumina continuă pe excedent, în valoare de 878.214 lei, de peste patru ori mai mic decât cel din anul 2015.
  • Fundaţia Lumina încheie anul 2016 cu marjă de profit de 10,93%, cu aproape 2 puncte procentuale mai mică decât cea din anul 2015.

Universitatea Apollonia în 2016: venituri totale de 7,55 milioane de lei, în scădere faţă de cele din 2015. Marja de profit creşte în anul 2016 cu 0,47 pp, la 1,12%.

  • Universitatea Apollonia închide anul 2016 cu venituri totale de 7,55 milioane de lei, cu 12,36% mai mici decât cele din anul 2015.
  • Excedentul Universităţii Apollonia creşte cu 50,1% în 2016 faţă de nivelul din 2015, la 84.629 de lei.
  • Pe cale de consecinţă, Universitatea Apollonia închide anul 2016 cu profitabilitate de 1,12%, în creştere faţă de 0,65% – cât a avut în 2015.

Universitatea Bioterra: veniturile scad cu peste 45% în 2016, la 5,94 milioane de lei; revine pe excedent. Profitabilitate de 2,1% în anul 2016. 

  • Universitatea Bioterra închide anul 2016 cu venituri totale de 5,94 milioane de lei, cu 45,72% mai mici decât cele din 2015. Universitatea Bioterra revine pe excedent, în valoare de 125.288 lei, după ce în anul 2015 avusese deficit de 674.746 lei.
  • Astfel că, Universitatea Bioterra închide anul 2016 cu o marjă de profit de 2,1%.

Universitatea Constantin Brâncoveanu în 2016: venituri totale de 5,23 de milioane de lei, cu 15,9% mai mici decât în anul 2015. Pierderi aproape triple. 

  • Pierderile Universităţii Constantin Brâncoveanu, în valoare de 1,95 milioane de lei, sunt aproape triple faţă de cel din anul 2015.

Universitatea Petre Andrei din Iaşi, venituri de 5,09 milioane lei, de aproape trei ori mai mici decât cele din 2015. Pierderi de peste 15 ori mai mici decât în 2015.

  • Universitatea Petre Andrei din Iaşi a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 5,09 milioane de lei, de aproape trei ori mai mici decât cele din 2015. Continuă pe deficit, dar e de peste 15 ori mai mic decât cel din 2105. Universitatea privată din Iaşi avut deficit de 290.192 lei în 2016.

Universitatea Artifex în anul 2016: venituri totale de 4,02 milioane de lei, în scădere faţă de nivelul din 2015.

  • Profitabilitatea universităţii Artifex scade cu aproape 5 puncte procentuale, până la 2.62% în anul 2016.
  • Universitatea Artifex închide anul 2016 cu venituri totale de 4,02 milioane de lei, cu 6,21% mai mici decât cele din anul 2015. Excedentul universităţii e de peste trei ori mai mic decât în anul 2015 şi ajunge la 105.616 lei în 2016.

Universitatea George Bacovia din Bacău în 2016: venituri totale de 2,85 milioane de lei, în creştere cu 8,12% faţă de valoarea anului 2015.

  • Universitatea George Bacovia revine pe excedent în 2016, în valoare de 604.045 lei, după ce în anul 2015 avusese deficit de 2,68 milioane de lei. Universitatea George Bacovia a încheiat anul 2016 cu o marjă de profit de 21,16%.

Universitatea Athenaeum în 2016: venituri de 1,52 milioane lei, cu 8,5% mai mici decât cele din anul 2015.

  • Excedentul Universităţii Athenaeum urcă la 161.968 lei şi e cu 22,25% mai mare decât în 2015.
  • Universitatea Athenaeum închide anul 2016 cu marjă de profit de 10,6%, cu aproape 3 puncte procentuale mai mare decât în 2015 (marjă de 7,93% în 2015).

Universitatea Româno-Germană în 2016: veniturile scad la 1,31 milioane de lei, revine pe profit. Profitabilitate de 2,15%.

  • Universitatea Româno-Germană a încheiat anul 2016 cu venituri totale de 1,31 milioane de lei, cu 35,86% mai mici decât cele din anul 2015.
  • Universitatea Româno-Germană din Sibiu revine pe excedent în anul 2016, în valoare de 28.416 lei, după ce în anul 2015 avusese pierderi de aproape 310.000 lei.
  • Universitatea Româno-Germană din Sibiu închide anul 2016 cu profitabilitate de 2,15%.

Afacerile Universităţii Europeană Drăgan din Lugoj în 2016, în cădere liberă: venituri totale de 1,28 milioane lei în anul 2016, cu aproape 43% mai mici decât în 2015, revine pe pierdere.

  • Universitatea Europeană Drăgan revine pe pierdere, în valoare de 57.377 lei, după ce în 2015 avusese excedent de peste 640.000 de lei.

Universitatea Avram Iancu din Cluj în 2016: veniturile cresc la 718.775 lei, dar cresc şi pierderile.

Veniturile totale ale Universităţii Avram Iancu din Cluj cresc la 718.775 lei şi sunt cu 15,21% mai mari decât cele din 2015. Universitatea Avram Iancu continuă pe pierdere, care ajunge la 194.236 lei în anul 2016, şi e cu 0,81% mai mare decât cele din 2015.

Precizări:

Am analizat performanţele financiare ale universităţilor particulare din România funcţie de bilanţurile depuse de universităţi la Finanţe.
Am calculat evoluţia valorilor principalilor indicatori financiari ai universităţilor funcţie de valorile absolute ale acestora din bilanţurile de la Finanţe.

Conversia leu – euro a fost făcută la cursul mediu BNR din fiecare an fiscal.

Concret, pentru veniturile încasate de universităţi în anul 2016, am folosit cursul mediu BNR de 4,4908 lei pentru un euro; în cazul veniturilor încasate de universităţi în anul 2015, am utilizat cursul mediu BNR din 2015, de 4,4450 lei pentru un euro; pentru veniturile din anul 2014 – cursul mediu BNR de 4,4446 lei pentru un euro; pentru veniturile încasate de universităţi în anul 2009, am utilizat cursul mediu BNR din 2009, de 4,2373 lei pentru un euro.

Nu am inclus în analiză universităţile private cu profil teologic din ţara noastră.

Te-ar mai putea interesa și
Update: Cum va arăta noul guvern. Ciolacu: Sunt ferm convins că va fi un guvern pe patru ani. Care sunt numele vehiculate pentru posturile de miniștri
Update: Cum va arăta noul guvern. Ciolacu: Sunt ferm convins că va fi un guvern pe patru ani. Care sunt numele vehiculate ...
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că noul Executiv care este pe cale să se formeze va fi "un guvern pe patru ani". El nu a dorit să ofere punctual detalii despre lista miniştrilor pe......
Polonezii de la Zabka au trecut borna de 50 de magazine Froo deschise în România
Polonezii de la Zabka au trecut borna de 50 de magazine Froo deschise în România
Polonezii de la Zabka, care au deschis primele magazine în luna iunie, la București, continuă expansiunea pe plan local ...
Hurezeanu a declinat propunerea de a candida la Preşedinţie: Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul
Hurezeanu a declinat propunerea de a candida la Preşedinţie: Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul
Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declinat propunerea de a candida la președinție.
Israel: Netanyahu ameninţă că va acţiona cu ‘forţă şi hotărâre’ contra rebelilor houthi din Yemen
Israel: Netanyahu ameninţă că va acţiona cu ‘forţă şi hotărâre’ contra rebelilor houthi din Yemen
Israelul va continua să acţioneze cu forţă şi hotărâre contra rebelilor houthi din Yemen, acuzaţi de periclitarea ...