A fost ‘o zi ‘amară’ pentru social-democraţi, a spus Schulz în prima sa declaraţie după ce sondajele efectuate la ieşirea de la urne au arătat cel mai slab scor al SPD în perioada postbelică, de 20-21%.
‘Dar şi mai deprimant pentru noi toţi este consolidarea AfD, pentru prima dată un partid de extremă-dreapta intră în parlament într-o poziţie atât de puternică. Acesta este un punct de cotitură’, a adăugat Schulz, înconjurat de figurile triste ale celor din conducerea SPD.
‘Faptul că am primit mai mult de un milion de refugiaţi încă divizează ţara noastră. Ceea ce pentru unii a fost un gest caritabil şi umanitar, pentru alţii este o ameninţare, ceva neobişnuit şi care provoacă teamă. Nu am reuşit să-i convingem pe toţi votanţii noştri că Germania este suficient de puternică pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă’, a explicat mai departe Martin Schulz, care atât din această poziţie cât şi din cea de preşedinte al Parlamentului European a fost un susţinător constant al politicii de deschidere faţă de migranţi promovată de cancelarul Merkel.
Liderul SPD a confirmat că partidul său va intra în opoziţie, dar a promis că va continua înnoirea formaţiunii, iar membrii ei care vor obţine mandate în Bundestag se vor lupta acolo pentru ‘valorile şi principiile toleranţei şi respectului’.
Angela Merkel şi-a asigurat practic al patrulea mandat de cancelar, deşi conservatorii ei (Uniunea Creştin-Democrată – Uniunea Creştin-Socială CDU-CSU) au coborât circa opt procente faţă de precedentul scrutin, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne obţinând între 32,5% şi 33,5%. Cum o coaliţie cu AfD (circa 13% în sondaje) nu este avută în vedere, ea ar urma să negocieze o majoritate cu liberalii din FDP, care au circa 10% în sondaje, precum şi cu Verzii sau Partidul de Stânga, ambele cotate cu circa 9%